HOTÃRÂT… Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputatilor, atrage atentia cã Drumul de mare vitezã Tisita – Albita trebuie sã se regãseascã, în mod obligatoriu, în Legea bugetului pe 2019, investitia reprezentând singura sansã a românilor din stânga Siretului de a nu mai fi pe ultimul loc în Uniunea Europeanã în ceea ce priveste nivelul de trai. Deputatul ALDE, care, în ultimii doi ani, si-a dedicat mare parte din activitatea parlamentarã sustinerii acestui “proiect de importantã vitalã pentru vasluieni”, afirmã cã argumentele pentru finantarea obiectivului prin bugetul din acest an rezultã din mii de pagini de documente, adrese, interpelãri si studii realizate si consultate si cã aceste argumente nu pot fi combãtute de nicio autoritate sau institutie.
În cadrul unei declaratii în plenul Parlamentului, într-un moment în care discutiile despre buget sunt în prim-plan, Daniel Olteanu a fãcut inventarul celor mai importante motive pentru care Guvernul trebuie sã includã Autostrada Vasluienilor, care a dispãrut din toate strategiile nationale dupã anul 2003, între obiectivele de investitii prioritare din Moldova. Mai mult, deputatul ALDE subliniazã cã votul sãu pe Legea bugetului de stat depinde exclusiv de modul în care va fi privitã Autostrada Tisita – Albita, despre care spune cã este “ultimul tren spre dezvoltare al judetului Vaslui”.
„De ce mai facem legi, dacã nu le respectãm?”,
Asa si-a început deputatul Daniel Olteanu interventia în Parlament, subliniind cã „Autostrada Albita – Husi – Tisita – Buzãu – Bucuresti – Giurgiu figura la pozitia 11 în << LISTA proiectelor prioritare, identificate de România împreunã cu Uniunea Europeanã>>, proiecte care urmau sã fie realizate pânã în anul 2015. Asa scrie în Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european. Ce s-a întâmplat cu aceastã lege, de ce nu s-a aplicat si cum de a dispãrut o autostradã din strategia nationalã de transport? Atentie, vorbim despre o parte a unui coridor rutier european de transport si de un tronson, Tisita (Focsani) – Albita, care are Studiu de Prefezabilitate realizat încã din anul 1998! La 20 de ani distantã de acest studiu, Comisia Europeanã îmi rãspunde în mod oficial, în scris, cã sectiunea Tisita (Focsani) – Albita, aflatã pe reteaua TEN-T globalã din România, <<este eligibilã în cadrul Programului Operational Infrastructurã Mare 2014-2020>>. Prin urmare, nu doar executia lucrãrilor, ci si costurile Studiului de fezabilitate si Proiectului Tehnic sunt eligibile pentru finantare cu fonduri europene”.
În conditiile în care toate celelalte tronsoane care au legãturã cu Moldova sunt prioritare la finantarea cu fonduri europene, singura optiune realã pentru o autostradã în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, este Tisita – Albita. În acest moment, România are 215 km de autostradã cu fonduri de la bugetul de stat, ZERO în Moldova. Este un abuz la adresa celei mai sãrace regiuni a Uniunii Europene, cea din stânga Siretului, sã fie un contributor net în ceea ce priveste resursele nationale si alocarea lor pentru constructia de autostrãzi, fãrã a fi beneficiar, când abordarea ar trebui sã fie exact invers.”, a declarat parlamentarul ALDE, care a mentionat cã datele statistice confirmã potentialul urias de crestere economicã a regiunii si beneficiile sociale ale acestui proiect de mare infrastructurã.
Traficul în Vama Albita s-a triplat!
„Ce alte argumente justificã finantarea în 2019 a autostrãzii Tisita – Albita? Ultimele date de la Directia Generalã a Vãmilor sunt absolut concludente꞉ în nouã ani, traficul rutier de la punctul de trecere al frontierei Albita s-a triplat, ajungând la peste 800.000 vehicule în 2017. În plus, numãrul camioanelor care au tranzitat vama Albita este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere de pe granita de Est, luate împreunã! Concluzia e una singurã꞉ tronsonul Albita – Tisita este, de departe, principala rutã de transport auto a mãrfurilor spre si dinspre frontiera esticã a României, cu mare potential de accelerare. În altã ordine de idei, vã reamintesc Principiul dezvoltãrii echilibrate a infrastructurii de transport, pe baza cãruia dezvoltarea retelei de transport nationale se face echilibrat pe teritoriul fiecãrei regiuni de dezvoltare a României, astfel încât sã se asigure o dezvoltare sustenabilã, pe termen lung, a tuturor regiunilor. Cum se aplicã acest principiu? Doar 1% din fondurile pentru marile proiecte în infrastructurã ale Ministerului Transporturilor au fost cheltuite în Moldova, în 2017, ZERO în Vaslui. 37 miliarde de lei reprezintã valoarea marilor proiecte de infrastructurã finantate prin POIM 2014 – 2020, niciun proiect nu este în Moldova, niciun leu nu este alocat Moldovei. În schimb, Transilvania si Regiunea Bucuresti primesc 97% din cei 37 miliarde lei. Moldova are nevoie urgentã nu de unul, ci de cinci mari proiecte, pentru a recupera decalejele de dezvoltare, iar unul trebuie sã fie Autostrada spre Albita, Autostrada Vasluienilor.” a spus Daniel Olteanu, care si-a însotit argumentarea de un grafic sugestiv, referitor la situatia pe regiuni a proiectelor de mare infrastructurã în implementare (2014 – 2020).
Printre argumentele sustinute de-a lungul timpului de cãtre deputatul Daniel Olteanu, în vederea includerii Drumului de mare vitezã Tisita – Albita în bugetul pe 2019, se numãrã si consistenta valoare simbolicã a investitiei, care uneste cele douã capitale românesti, Bucuresti si Chisinãu, pe traseul cel mai scurt, integrarea unor investitii în viitoarea autostradã si realizarea acestora într-o fazã initialã, în puncte-cheie (spre exemplu Varianta ocolitoare Husi, inclusiv conexiunea cu Republica Moldova la standard de autostradã), limitãrile Master Planului General de Transport al României si riscurile din punct de vedere al securitãtii regionale, în anul în care România detine Presedintia Consiliului Uniunii Europene.
