SÃRBÃTOARE… S-au sfintit apele, s-au alungat duhurile rele si s-au deschis cerurile ieri, 6 ianuarie, în ziua în care Biserica ortodoxã sãrbãtoreste botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului sau Boboteaza. Asemenea tuturor crestinilor ortodocsi, vasluienii au luat cu asalt bisericile din judet, pentru a participa la slujbã, dar mai ales pentru a lua Agheasma Mare, apa sfintitã despre care se spune cã are propietãti miraculoase. N-au lipsit nici în acest an cozile lungi, îmbrâncelile si nemultumirile fatã de cei care încercau sã intre în fatã, însã din fericire nu au avut loc incidente neplãcute. Boboteaza a încheiat ciclul celor 12 zile ale sãrbãtorilor de iarnã care încep în Ajunul Crãciunului. În limba greacã, cuvântul “boboteazã” este numit “teofanie” sau “epifanie”, care se traduce prin “Arãtarea Domnului”, adicã a Sfintei Treimi.
Potivit profesorului etnolog Dan Ravaru, “Boboteaza a fost la origine consideratã si data nasterii lui Hristos în primele secole ale crestinismului. Dupã Sinodul de la Niceea, s-a stabilit data de 25 decembrie, probabil, sub influenta cultului lui Mitra, iar Boboteaza s-a despãrtit de Nasterea Domnului si a comemorat botezul acestuia. Prin botez, toti crestinii, indiferent de confesiune, înteleg momentul în care omul intrã în comunitatea religioasã si se leapãdã de pãcatul originar, sãvârsit de Adam si Eva. El intrã, astfel, într-un nou stadiu al existentei, purificat si demn sã aparã în fata lui Dumnezeu. În legãturã cu botezul, în geneza si evolutia sa se ivesc câteva probleme si unele dezbateri privind momentul când este efectuat, si semnificatiile sale. Elementul de bazã, indispensabil botezului, este, desigur, apa. Punerea sa în prim-planul evolutiei spirituale, desi este un element material, are profunde rãdãcini în constiinta umanã. A fost consideratã un element purificator în majoritatea credintelor pre-crestine, iar primul filosof acceptat ca atare, Thales din Milet, considera apa drept un element universal care a stat la baza genezei Universului. La fel au crezut si majoritatea filosofilor greci, inclusiv Aristotel. Si în timpurile moderne, apa se bucurã de aceeasi veneratie. Dupã opinia unor psihologi, la bazã ar fi conservarea în inconstientul uman a rolului ocrotitor al lichidului amniotic în care se aflã fãtul uman”.
Ioan Botezãtorul propaga dreptatea
“Un alt aspect important legat botez este personalitatea lui Ioan Botezãtorul. Acest personaj de foarte mare importantã în Evanghelii si în alte scrieri fundamentale ale crestinismului rãmâne undeva enigmatic. El este cel care îl boteazã pe Iisus, subliniazã mãretia si divinitatea acestuia. Deocamdatã acest fapt stârneste nedumeriri: cum este posibil ca el sã întãreascã harul lui Hristos, el în aparentã fiind un om obisnuit? Dupã majoritatea pãrerilor, Ioan Botezãtorul ar fi fãcut parte din rândul esenienilor, o sectã iudaicã foarte apropiatã prin învãtãturile sale morale de începuturile crestinismului. În documentele rãmase de la esenieni se vorbeste despre un Învãtãtor al Dreptãtii care urma sã fie rãstignit. Ioan Botezãtorul propaga dreptatea, îi mustra pe acei vamesi (functionari ai Fiscului, care se lãsau mituiti) sau pe militarii care comiteau abuzuri. Interesant este si faptul cã el era adeptul unui fel de comunism primitiv. Spre exemplu, spunea cã oricine are douã cãmãsi sã dea una altuia si orice avere ar avea în plus fatã de nevoile personale sã o dãruiascã celor nevoiasi. El mai este cunoscut si pentru opozitia fatã de Irod, ucigasul de prunci de mai târziu, care va fi ucis în împrejurãri ce au stat la baza unor numeroase opere artistice. Fiindcã sotia lui Irod îi dorea moartea, a pus-o pe fiica sa, Salomeea, sã-i danseze goalã în fata regelui si, astfel, a obtinut capul lui Ioan Botezãtorul, adus pe o tavã; momentul este redat magistral în pictura lui Rembrandt”, mai povesteste etnologul vasluian.
Husenii, biserici pline de ziua Bobotezei!
EVENIMENT… Slujba Sfintei Boboteze a adunat o multime de credinciosi, în bisericile din municipiul Husi. La Catedrala Episcopalã slujba a fost tinutã de Episcopul Husilor, Preasfintitul Ignatie, care, în fruntea unui sobor de preoti, a sfintitã apa afarã, lângã statuia lui Stefan cel Mare. Nu puteau trece neobservate cele douã steaguri tricolore, asezate pe postamentul statuii marelui Domnitor. Chiar dacã frigul a fost tãios, credinciosii veniti sã ia apa sfintitã, au stat pânã la sfârsit, când au putut lua aghiazma mare cea binefãcãtoare. Si la celelalte Bisericii, preotii au adunat credinciosii la slujba de Boboteazã. Multi huseni au mers la Biserica “Sfântul Gheorghe”, unde preot paroh este Ioan Radu. “Lume multã a fost astãzi, la Biserica noastrã! Pentru mine, Boboteaza e o sãrbãtoare a luminii, în care cerurile se deschid, iar noi trebuie sã-l primim pe Domnul Nostru, Iisus Hristos, în inimi! E o sãrbãtoare a curãtenei morale, care ne îndeamnã la rugãciune si liniste sufleteascã”, a spus huseanul Sergiu Suhãreanu, enorias al Praohiei “Sfântul Gheorghe”. De altfel, toti vasluienii au putut vedea ieri, de ziua Bobotezei, pe un post national de televiziune, mesajul Episcopului Husilor, Preasfintitul Ignatie, invitat la emisiunea “Realitatea spirituala”. Episcopul Ignatie a vorbit despre semnificatiile profunde ale Botezului, privit ca o restartare sufleteasca, atât de necesarã fiecãrui om.
Mii de bârlãdeni au luat Agheasma Mare
ZI BINECUVÂNTATÃ… Zi mare de sãrbãtoare ieri, 6 ianuarie, pentru întreaga crestinãtate. Bisericile din Bârlad au fost de dimineatã pline de credinciosii care au luat parte la marele praznic al Botezului Domnului, numit în popor Boboteazã sau Agheasma Mare. La toate Bisericile din Bârlad, mii de litri de apã au fost sfintiti dupã Sfânta Liturghie, pentru a aminti de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului. Dupã Sfânta Liturghie, preotii au oficiat Sfintirea cea Mare a Apei, denumitã si Agheasma Mare. Este vorba un moment unic în fiecare an, care se sãvârseste doar la Botezul Domnului. Dupã spusele unui preot bârlãdean, care a explicat în Bisericã la predicã însemnãtatea sfintirii apelor, „Agheasma Mare se sfinteste prin rostirea unor rugãciuni unice, de cãtre sfintii pãrinti si se binecuvânteazã cu sfânta cruce, prin mâna preotului si prin introducerea în apã a sfintei cruci”. Miile de credinciosi prezenti la Sfanta Liturghie oficiatã în Bisericile din Bârlad au asteptat în liniste, fãrã a se înghesui, ca preotii sã sfinteascã apele si sã ia “aghiasma mare” cu care sã stropeascã prin casã si sã dea la familie sã bea. Enoriasii ne-au mãrturisit cã nu scapã prilejul de a-si lua Agheasma Mare, pe care o considerã binecuvântatã si izbãvitoare de ispitele „vrãjmasilor vãzuti si nevãzuti”. Agheasma Mare se ia pe nemâncate din ziua de Boboteazã si pânã în ziua de 14 ianuarie, când este însemnatã în calendar cu „Odovania praznicului Botezului Domnului”.
Fãrã cruci de gheatã la Bârlad…
De obicei la Boboteazã este un ger nãpraznic, denumit si “Gerul Bobotezei” iar la Biserici în curti se sculpteazã cruci în gheatã. De câtiva ani nu s-a putut respecta aceastã traditie, fiind temperaturi peste 0 grade Celsius. Doar la Biserica din comuna Grivita, localitatea Trestiana, a fost o cruce de gheatã sculptatã de mesteri dintr-un calup de gheatã.
