EMOTII SI CUTEZANTÃ… „I-as sfãtui pe toti cei care suferã, sã se „agate” de tot ceea ce înseamnã sperantã pentru viatã!”, spune huseanul Sergiu Suhãreanu, cel care, în ultimii 13 ani, a dovedit cã se poate lupta cu sanse reale cu boala cumplitã, al cãrui nume dã fiori reci oricui. În 2006, huseanul, pe atunci în vârstã de 42 de ani, a aflat din întâmplare cã suferã de leucemie. Unii i-au dat sanse minime la viatã si pânã si medicii l-au încredintat în mâinile lui Dumnezeu. „Am fost internat în 2006, iar doamna dr. Burcoveanu (Institutul Oncologic Regional Iasi) i-a spus sotiei cã doar Dumnezeu mã poate ajuta”, povesteste bãrbatul, care a ascultat acest sfat, s-a apropiat de credintã si a decis sã lupte. Si, iatã, de 13 ani este bine, pensionat pe caz de boalã. Din drag pentru Husi si huseni, a vrut sã facã voluntar ceva în folosul concitadinilor sãi, plecati la muncã peste hotare: strãbate strãzile orasului, merge la evenimente culturale si ia, zi de zi, pulsul urbei, iar fotografiile si impresiile culese le posteazã pe un grup de pe o retea de socializare, fãcut de el, anume pentru husenii plecati departe, cãrora le alinã astfel dorul de casã. „Mãcar atât pot sã fac si eu, pentru husenii nostri plecati în lumea largã”, spune Sergiu Suhãreanu, 55 ani.
Sunt atât de multi cei care, în fata unor afectiuni care par de neînvins cad pradã resemnãrii, încât atunci când se întâlneste cazul cuiva care a decis sã lupte cu boala, atunci acesta trebuie sã reprezinte o necesarã lectie de viatã. Sergiu Suhãreanu este unul dintre husenii cunoscuti în comunitate, cãci, cu firea sa jovialã si deschisã, si-a fãcut multi prieteni si este mereu vãzut la evenimentele din urbe. Putini însã îi stiu povestea care ar putea motiva si alti oameni care se aflã, la un moment dat, în fata unei boli crâncene.
„Mã suna dimineata cu emotie, sã vadã dacã mai sunt în viatã!”
„Viata mea a luat o întorsãturã neasteptatã, când am fost diagnosticat cu o boalã hematologicã, mai exact pe 30 iunie 2006! Din acea zi, pentru mine, a început LUPTA cu supravietuirea si multumesc bunului Dumnezeu cã a fost lângã mine si mi-a dat putere si rãbdare! Am terminat cu serviciul dupã 21 de ani si am devenit pensionar cu invaliditate grad 2”, povesteste Sergiu Suhãreanu începutul marii cumpene din viata sa. „Boala a debutat cu o hemoragie digestivã, cauzatã dimensiunii mãrite a splinei si tot cu noroc am dat peste alt profesionist în ale Medicinei, respectiv domnul Dr. Nelu Tãtaru, care avea doar 2 luni de serviciu în Spitalul Husi. Acum când mã întãlnesc cu dumnealui îmi spune cam asa: „Când vã vãd, nu-mi pare rãu cã m-am facut medic! Am fost internat în 2006, iar doamna dr. Burcoveanu i-a spus sotiei, când boala a rãbufnit din nou, cã doar Dumnezeu mã poate ajuta… Mã suna dimineata cu emotie, sã vadã dacã mai sunt în viatã! Încet, încet, m-am apropiat de bunul Dumnezeu si Biserica Lui, mergând la Sfânta Liturghie si cu rugãciune si nãdejde, am trecut peste momentele grele”, spune Sergiu Suhãreanu.
„Boala ta e ca un tigru care acum „doarme”, dar sã fereascã Dumnezeu sã se trezeascã si sã loveascã fatal”!
„Sfaturi sunt usor de dat si încurajãri de genul „Va fi bine, o sã vezi”. Dar numai cel în cauzã stie sau, mai bine zis, simte ce are de fãcut în lupta cu boala.
Eu unul am simtit ajutorul divin, care mi-a insuflat gândul cã o sã trec peste acest obstacol, despre care toti credeau cã va fi de necucerit! Leucemia e o boala parsivã, fie-mi scuzatã comparatia, dar doamna dr. Burcoveanu Elena Cristina mi-a descris-o cam asa: „Boala ta e ca un tigru care acum „doarme” si eu îi aud sforãitul, dar sã fereascã Dumnezeu sã se trezeascã si sã loveascã fatal! Tin pe aceastã cale sã-i multumesc pentru profesionalismul si îndrumãrile eficiente, pentru cã doamna la sfârsitul anului trecut s-a pensionat, dupã o carierã exceptionalã de specialist în hematologie. As vrea sã recomand tuturor celor ce suferã, sã se „agate” de tot ce înseamnã sperantã pentru viatã! Sã vã mai spun cã au contat enorm cei din jur, ei sunt cei care te fac sã lupti, pentru a fi alãturi de ei. Pe mine m-au motivat si mi-au dat puteri credinta în bunul Dumnezeu si familia”, este convins huseanul.
