DATINI…Nicãieri jocul caprei nu e mai frumos ca la Todiresti. Înaltã de peste sapte metri, capra pe prãjinã cum mai este denumitã în zonã, face furori pe la festivalurile de datini si obiceiuri din tarã. Obiceiul nu este chiar originar din Todiresti, ci din asezarea vecinã de rãzesi, de la Rafaila, însã în comuna primarului Simiuc aceasta a cunoscut consacrarea, dar si conservarea perfectã a acestui frumos obicei. “Capra pe prãjinã este mostenirea noastrã, a rafailenilor. La Todiresti au perfectionat-o, au înãltat-o si au scos-o în lume. Ansamblul lor e numeros, îmbrãcati ca la carte, noi am rãmas mai de cãrutã, doar cu traditia, cãci aici, la noi, s-a inventat cea mai înaltã caprã. Din bãtrâni se spune cã noi fiind urmasii lui Rafail, mai mãruntei la stat de felul nostru, am vrut sã arãtãm lumii cã suntem mai înalti de Anul Nou. De asta, probabil ne-am fãcut cele mai înalte capre din zonã”, a spus un tânãr din Rafaila, care a treia zi de Crãciun a venit în Centrul Civic la Vaslui sã-si ure sefii de la judet. Într-adevãr, Ansamblul Todiresteanca, condus de Gheorghe Onofrei, directorul Centrului Cultural, are 70 de membri, iar de Revelion, o parte din ei se reprofileazã în jocul caprei. Portul popular al celor din ansamblu respectã la sânge cutumele folclorului din zonã. Cu opinci, cu itari si sumane, todirestenii învârt mãciucile precum o fãcea Rafail în vremea lui Stefan ce Mare. “Obiceiurile noastre sunt pãstrate din vechime si ne bucurãm de faptul cã tinerii aratã interes pentru ele. Am reusit sã adunãm, în ansamblurile de la Todiresti, de la copii de 12 ani, pânã la bãtrâni de 80 de ani si acest lucru nu poate decât sã ne bucure”, spune directorul Onofrei.
Prezenti si la a 37-a editie a Fetivalului de Datini si Obiceiuri de Iarnã, cei 70 de membri ai ansamblurilor din Todiresti au reusit, cu succes, sã încânte, încã o datã, publicul adunat în Centrul Civic al municipiului Vaslui. Pe lângã dansatori, urãtori, mascati sau fanfarã, todirestenii au venit si cu obiceiurile ce se pot regãsi doar în aceastã parte a judetului Vaslui: jocul ursarului si al ursilor si capra pe prãjinã. “Aceste douã sunt obiceiuri specifice comunei Todiresti pe care reusim sã le pãstrãm cu sfintenie si sã ducem traditia mai departe. Sunt aproape 30 de ani de când mã aflu la conducerea acestor ansambluri si pot spune cã, de fiecare datã, pe unde am fost invitati sau la concursurile la care am participat, am reusit sã captãm admiratia publicului”, spune directorul Centrului Cultural Todiresti, Gheorghe Onofrei. De asemenea, directorul Onofrei vorbeste despre faptul cã traditiile sunt mostenite de la pãrinti si bunici coborâti din dealurile de sus, care acum sunt în comuna Rafaila, iar cei mici le-au preluat din casã de la pãrinti sau fratii mai mari. “Lucrãm cu copii de la 12 ani, pânã la bãtrâni de 80 de ani si, mai ales, cu familii: sot, sotie si copii. Asa am reusit sã punem bazele si ansamblurilor de dansuri Todiresteanca senior si junior, ansambluri cu care ne-am prezentat la festivalurile din toatã tara. Dansurile se pãstreazã, la noi, din vechime si trebuie spus cã suntem extrem de mutumiti când vedem interes si din partea tinerei generatii. Cei mici învatã de acasã apoi, cu noi, dupã multe ore de repetitii, perfectioneazã ceea ce au învãtat. Ne bucurãm si de sprijinul coregrafului nostru de suflet, George Ilascu, cel care face voluntariat la Centrul Cultural de la Todiresti”, spune Gheorghe Onofrei.
Caprele înalte de sapte metri
Caprele de la Todiresti ating sapte metri. Prãjina are în jur de sase metri cât douã etaje de la un bloc. Când tinerii o ridicã, aceasta se mai înaltã cu un metru. Voinicul are o cingãtoare specialã în care sprijinã capra, iar lãcasul în care înfinge prãjina este uns generos cu o cremã. «În trecut o ungeam cu grãsime, acum o dãm cu cremã si miroase frumos. Nu e asa de grea, fiindcã folosim lemn de brad, dar când bate e jale. Gânditi-vã cã ajungem la firele de înaltã tensiune când înãltãm capra. Îti trebuie un pic de conditie fizicã, dar e frumos», ne-a spus unul din todirestenii care mânuie capra cu multã dibãcie.
Primarul Petricã Simiuc este PR-ul ansamblului
Cel mai mândru de caprele sale este primarul Petricã Simiuc. Toatã lumea stie cã fãrã implicarea sa directã activitatea acestui ansamblu nu ar fi atât de elaboratã. Primarul a avut grijã sã doteze cu cele necesare ansamblul si iatã cã acesta evolueazã acum pe scenele României, la Festivalurile de Datini si Obicieiuri, cum ar fi, de exemplu, cele de la Piatra Neamt, Bacãu, Suceava, Buzãu etc. “La noi existã o disciplinã de fier. De asemenea, tin ca portul costumului sã fie întrebuintat corect. Nimeni nu are voie sã improvizeze. Toatã lumea are opinci sau bocanci negri, itari albi, astfel încât sã dea o notã uniformã. Nu acceptãm compromisuri sub nicio formã”, a spus mândru primarul Simiuc.
