INTERVIU… Pe 11 noiembrie s-au împlinit 100 ani de la sfârsitul Primului Rãzboi Mondial, evenimentul istoric care a dus la crearea României Mari. A fost unul dintre cele mai sângeroase conflicte, în cadrul cãruia peste nouã milioane de combatanti si alte sapte milioane de civili si-au pierdut viata. Cum a început rãzboiul, cum s-a încheiat, care au fost consecintele si tratatele ce au vizat România, cititi în rândurile urmãtoare în cadrul interviului acordat de profesorul vasluian Dan Ravaru.
Domnule profesor, care au fost premisele Primului Rãzboi Mondial?
Dupã rãzboiul franco-prusac (1870-1871), Europa si omenirea, în general, a trãit o perioadã de calm, pe fondul cãreia a avut loc o amplã dezvoltare economicã, dezvoltându-se relatii interumane, de o deosebitã valoare culturalã. Au fost si în aceastã perioadã conflicte militare, însã fãrã o mare rezonantã în Asia, în Africa si în Europa, mai precis în zona balcanilor. Pe plan mondial, însã, în paralel, se acumulau mari contradictii, determinate si de dezvoltare economicã, inegalã a diferitelor natiuni. Germania, care se constituise practic în calitate de stat unitar în 1871, cunostea o dezvoltare superioarã fatã de statele cu mai vechi traditii economice. Totodatã, era lipsitã de colonii, a cunoscut doar începuturile semnificative în acest domeniu. Austro-Ungaria, stat multinational, era depãsitã de vremuri, fiecare natiune componentã avea tendinta de a se despãrti de imperiu. În acest context, s-au format cele douã grupãri, pe de o parte Antanta, formatã din Franta, Anglia si Rusia, pe de alta, Puterile Centrale, respectiv, Germania si Austro-Ungaria.
Grupãri care au pornit Primul Rãzboi Mondial…
Da, atentatul de la Sarajevo din 1914, asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand de cãtre sârbul Gavrilo Princip a fost scânteia care a declansat marea vâlvãtaia a Primului Rãzboi Mondial. Pentru prima oarã în istorie, un conflict militar cuprinde toate continentele din întreaga planetã. Dupã intrarea în rãzboi a statelor amintite mai sus, la ele se asociazã Bulgaria si Turcia de partea Puterilor Centrale, Italia si România de partea Antantei. Dar, totodatã, au loc lupte în Africa, unde putinele posesiuni colonial germane sunt atacate de englezi si francezi, în Africa de Est germanii reusiserã sã opunã o lungã rezistentã atrãgând de partea lor mai multe triburi. În Oceanul Pacific, japonezii atacã cele câteva insule, ocupate de germani. Mai multe state din America de Sud, dupã ce Statele Unite declarã rãzboi Germaniei, se aliazã si ele Antantei. De atunci, s-au pãstrat si unele relatãri anecdotice, de exemplu o caricaturã îl reprezenta pe împãratul Wilhem împreunã cu statul sãu major, uitându-se cu binoclul pe o hartã, ca sã vadã unde este Cuba, ultimul stat care le declaserã rãzboi alãturi de Panama, Nicaragua, Guatemala etc. Bineînteles, aceste state nu au trimis trupe, dar au figurat între beligernati.
Din istorie stim cã Primul Rãzboi Mondial s-a încheiat prin armistitiul de pe 11 noiembrie 1918. Data a fost pur întâmplãtoare?
Da, asa e, însã înainte de asta, as vrea sã vã spun cã un eveniment de mare importantã si care ar fi putut sã schimbe mersul evenimentelor s-a petrecut în martie 1918, când la Brest-Litovsk, Rusia Sovieticã de sub conducerea lui Lenin semneazã un Tratat de Pace cu Germania si Austro-Ungaria, eliberând astfel aceste state de frontul de Rãsãrit. Însã, totodatã, Statele Unite intrã în rãzboi si, astfel, victoria din Rãsãrit a Puterilor Centrale este anihilatã. Nemultumirile populatiei din Germania si Austro-Ungaria a dus la puternice miscãri sociale, concretizate în final la începutul lunii noiembrie 1918, prin rãsturnarea regimurilor monarhice, împãratii de la Berlin si Viena, plecând în exil. Autoritãtile care i-au înlocuit intrã în tratative cu aviatii care formau Antanta, iar la 11 noiembrie , la Compiegne se încheie armistitiul care înseamnã practic un act de capitulare a Germaniei. Este interesant modul prin care s-a stabilit aceastã datã: noiembrie, luna a 11-a, ziua de 11 si ora 11, când s-a semnat actul de armistitiu de cãtre maresalul Foch din partea francezã si generalul Erzberger din partea germanã. A fost momentul când armele au trecut pe marile fronturi, dar lupte sporadice au continuat în unele zone.
Inclusiv în România?
Da, pentru România, Primul Rãzboi Mondial s-a prelungit pânã în 1919. Dupã actul de la Alba Iulia de 1 decembrie 1918, a început un conflict româno-maghiar. Guvernul de la Budapesta, condus de Bela Kun, a proclamat Ungaria Sovieticã si a refuzat sã recunoascã unirea Transilvaniei cu România. Din aceastã cauzã, trupele române, mobilizate din nou dupã 15 noiembrie, au intrat în Transilvania, apoi prin lupte grele au trecut pe teritoroul Ungariei, iar la 4 august 1919 a ocupat Budapesta. Dupã armistitiul de la Compiegne (pãdure din apropeirea Parisului), au urmat noi si noi tratative. În ianuarie 1919, a început Conferinta de Pace de la Paris, care s-a încheiat în iulie, prin tratatul de la Versailles. Chiar dupã încheierea acestuia a urmat încheierea unor alte tratate, cu fiecare dintre statele participante la rãzboi.
Care sunt cele mai importante pentru România?
Pe noi, românii, ne intereseazã direct Tratatul de la Saint Germain, cu Austria, din septembrie 1919, prin care s-a recunoscut apartenenta Bucovinei la România si Tratatul de la Trianon, din iulie 1920, cu Ungaria, prin care s-a legiferat si s-a recunoscut pe plan international Unirea Transilvaniei cu România. Pacea de la Versailles a adus mari schimbãri pe harta Europei în primul rând. Au apãrut noi state, Austria, Ungaria (ca tãri deosebite), Cehoslovacia, Iugoslavia si România în noile sale granite. Nu a fost un tratat perfect, de exemplu constituirea Cehoslvaciei si a Iugoslaviei nu au fost bine gândite ceea ce a dus mai târziu la coflicte militare, însã în linii mari s-a respectat principiul nationalitãtilor enuntate de presedintele american Wilson. Pentru români, Compiegne, rãmâne un reper în etapele rãzboiului nostru (1916-1919) pentru întregirea neamului românesc.
