OMAGIU… Istorie, muzicã si poezie patrioticã, ieri, în comuna Laza, acolo unde a fost dezvelit noul monument al eroilor lãzeni. Spre deosebire de cel vechi, pe acesta sunt adãugate mai multe nume de soldati din comunã, care au luptat cu vitejie pe câmpurile de luptã pentru independenta României si întregirea neamului românesc. Identitãtile acestora au fost descoperite de preotul paroh Andrei Cretu, care timp de opt ani a cãutat în arhivele armatei nationale date despre eroii lãzeni.
Ceremonia de dezvelire a monumentului a început la ora 11:30, cu discursul primarului Vasile Popovici. Vizibil emotionat de numãrul mare de sãteni adunati în fata Primãriei, dar si de semnificatia evenimentului, acesta a încercat sã le transmitã oamenilor câteva gânduri despre eroii ale cãror nume stau scrise pe noul monument. Totodatã, edilul le-a explicat motivele pentru care a fost necesarã aceastã lucrare: “Acest monument pe care îl dezvelim si îl sfintim astãzi (4 noiembrie – n.r.) este închinat eroilor comunei noastre, care s-au jertfit pe câmpurile de luptã în cele douã rãzboaie mondiale. Mã refer la tânãrul din Sauca, Adrian Nedelea, care a murit la revolutie, la cei nouã soldati români lãzeni, care în anul 1877 au luptat în cadrul Rãzboiului pentru Independenta României, dar nu numai. Cei care au luptat la Stalingrand, Cotul Donului, au fost uitati si tocmai de aceea ne-am dorit sã ridicãm acest monument în locul celui ridicat în 1961, pe care era scris un numãr foarte mic de eroi. Un iubitor al istoriei meleagurilor pe care noi trãim, preotul de la Parohia Sauca, a verificat toate arhivele armatei nationale si a gãsit încã un numãr de 145 de eroi din cele patru sate ale comunei, care au murit în cele douã rãzboaie mondiale. Ne bucurãm cã avem printre noi un astfel de om si îl felicitãm pentru tot ce a fãcut. Acest monument va aminti generatiilor viitoare cã rãzboaiele au produs adevãrate drame în familiile lor, lãsând sotii fãrã soti, copii fãrã pãrinti sau pãrinti fãrã copii, au murit oameni dragi familiilor de lãzeni care au plecat la rãzboi si nu s-au mai întors. De asemenea, prin ridicarea acestui monument ne-am dorit sã reflectãm asupra notiunilor demonetizate cum sunt cele de natiune, de patriotism, de eroism si de jertfã. Multumesc consilierilor locali care la începutul acestui an, când s-a fixat bugetul local, au aprobat în unanimitate proiectul privind banii necesari pentru a costrui acest monument, dar si firmei care efectiv l-a construit, si patronului acesteia, Vasile Gentimir”.
O muncã de opt ani
În continuare, cuvântul a fost luat rând pe rând de colonelul (r) Mihai Stefan Focsa, col. (r) Constantin Carabinã, profesorii Vasile Ilie si Dan Ravaru, precum si preotul Andrei Cretu, care a povestit câteva detalii din spatele cercetãriile sale privind numele eroilor lãzeni: “Actiunea mea de cãutare a acestora a început în 2010, deci acum opt ani în urmã. Ceea ce s-a fãcut acum a fost dorinta mea de acum multi ani în urmã, din 2010. Cei care sunt înscrisi astãzi pe acest monument au fost dati publicitãtii într-o revistã de istorie în care nu apar doar numele lor, ci si câteva date cu numele pãrintilor si ale sotiilor, dacã erau cãsãtoriti. În dreptul fiecãruia apare “moarte verificatã de un ofiter”, care se semneazã. Acum, de curând, mi s-a reprosat cã au mai existat si alti eroi lãzeni care nu au fost înscrisi. În mãsura în care eu nu i-am gãsit în arhive, nu am putut sã-i înscriu. Am câtiva ani de când îi rog pe cei care au informatii, sã mi le aducã. Acum e prea târziu sã mi se spunã cã tata, bunicu’, strãbunicu’ a murit în rãzboi si nu a fost trecut. Eu nu i-am gãsit în arhive. Am vrut sã vã expun aceste aspecte, ca sã înteleagã cei ce sunt nemultumiti cã am fãcut un efort fãrã niciun interes material, ci doar de dragul istoriei si al adevãrului. Bunul Dumnezeu sã vegheze asupra tuturor, eroii mijlocesc pentru noi si sperãm ca pe viitor jertfa lor sã fie un exemplu pentru noi, cei de astãzi, ca sã depunem un efort în plus pentru propãsirea tãrii. Doamne ajutã!”.
“Numele celor rãi trebuie uitat, grecii scriau pe un fragment de lut numele acelora si-l striveau cu picioarele”
Profesorul Dan Ravaru le-a explicat oamenilor prezenti motivele pentru care trebuie sã cinsteascã numele acestor eroi, fãcând referire la credintele filosofilor greci, care spuneau cã “un om nu moare atâta timp cât numele sãu mai este cunoscut”. “Am toatã recunostinta pentru eroii lãzeni care si-au scris numele alãturi de marile victorii din Primul Rãzboi Mondial, victorii care au reusit sã ducã la crearea României Mari, a statului român de astãzi. Sã amintesc câteva nume de Regimente, Regimentul 25 Infanterie Vaslui, Regimentul 12 Cantemir Bârlad, Regimentul 2 Rosiori Bârlad, unitãti glorioase în care au servit bunicii si strãbunicii dumneavoastrã în timpul Primului si celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Românii si-au dovedit vitejia în aceste rãzboaie. Dimitrie Cantemir spunea cã moldovenii din Tara de Jos sunt cei mai bine înzestrati pentru rãzboi. Si într-adevãr, din judetul Vaslui au fost 14 generali ai Armatei Române numai în Primul Rãzboi Mondial, si un maresal, pe Constantin Prezan. Gloria acestora se rãsfrânge asupra dumneavoastrã. Grija pentru cei morti a fost veriga care l-a despãrtit pe om de restul creaturilor. De sute de mii de ani, oamenii au avut grijã de morti si prin asta si-au dovedit spiritualitatea, sentimentul unitãtii. Vechile credinte pe care le gãsim consemnate la filosofii greci spuneau cã un om nu moare atâta timp cât numele sãu mai este cunoscut. La fel, în crestinism, noi vorbim de pomeni, de pomelnice, adicã de amintirea numelor acelora care au murit doar fizic, cãci spiritual nu mor deoarece numele le este rostit. Numele celor rãi trebuie uitat, grecii scriau pe un fragment de lut numele acelora si-l striveau cu picioarele. Asta vã spun si eu astãzi: sã uitãm numele celor care ne-a fãcut rãu si sã tinem minte numele acestor eroi”, a fost îndemnul profesorului Dan Ravaru. Dupã alocutiuni au urmat o slujbã de binecuvântare a monumentului si un recital de muzicã si poezie patrioticã, sustinut de recitatorul Dan Ailincãi, cantautorul Ion Chiriac si Grupul coral al Scolii Gimnaziale “Mihai Eminescu” Laza. Evenimentul s-a încheiat cu lansarea a douã cãrti: “Contributii la istoria localã, vol. 2”, semnatã de preotul Andrei Cretu, si “Revenirea Bucovinei la România”, semnatã de profesorul Dan Ravaru. Cãrtile au fost prezentate de muzeograful Laurentiu Chiriac si preotul Andrei Cretu.