DUREROS…Tânãra, cu ajutorul internautilor, si-a descoperit rãdãcinile la Stãnilesti, dar nu si-a mai gãsit pãrintii în viatã!
TRIST… Din Statele Unite ale Americii, o tânãrã de 28 de ani, româncã de origine, cere ajutorul pentru a-si regãsi familia care a abandonat-o în 1990, într-un orfelinat din Bârlad, de unde a salvat-o, practic, o familie de americani. Pe atunci, fetita cu ochi negri se numea Tudorita si avea sã fie luatã din România si dusã la New York – Brooklin. Acum, Tudorita ar vrea din tot sufletul sã îi regãseascã pe cei din familia sa, pãrinti si frati. Pe mama, mai ales, ar vrea sã o strângã în brate, cãci, din tot ceea ce si-a imaginat despre ea, doar numele i l-a stiut sigur, în tot acest timp: Niculina Cucu din Stãnilesti. Apelul Tudoritei nu rãmâne, iatã, fãrã ecou, însã, din pãcate, nu toate vestile din locurile natale sunt bune. Mama ei, din pãcate, s-a stins în urmã cu câtiva ani, la fel si cel care, desi nu a recunoscut-o în acte, oamenii din sat spun cã era tatãl Tudoritei. Are o sorã, Ancuta, cu 2 ani mai mare decât ea. Ancuta a plecat pentru o viatã mai bunã în Italia, spun autoritãtile locale, iar despre fratele ei, Marin, care ar fi cel dintâi copil al Niculinei, nici la Primãriei nu se cunoaste aproape nimic. Dacã Tudorita ar reveni în satul natal, autoritãtile locale spun cã ar primi-o cu drag si cu empatie fatã de destinul ei. Desi aproape cã nu mai are nicio rudã, ar putea merge la cimitir, la mormântul mamei, dar ar trece si pe la casa cu douã cãmãrute subrede, fãcutã din ceamur, acoperit cu azbest, în care nu mai locuieste… nimeni.
Povestea Tudoritei nu ar putea lãsa pe nimeni indiferent! Un bebelus abandonat într-un orfelinat este luat de o familie strãinã si dus, teoretic, spre o viatã mai bunã. Cu toate acestea, odatã cu trecerea anilor, Tudorita, copilul înstrãinat de cei din sângele sãu, va simti tot mai apãsãtoare nevoia de a sti cine este cu adevãrat, dar, mai ales, unde ar putea-o gãsi mama naturalã, pe care, în tot acest timp, a îmbrãtisat-o doar în închipuirile sale. Tudorita a lansat un apel pe internet, iar magia Facebook-ului i-a rãspuns asteptãrilor.
Prea târziu, pentru a mai putea sã o îmbrãtiseze pe mama!
Din pãcate, vestile pe care Tudorita le-a asteptat de acasã, din satul natal, despre care stia cã se numeste Stãnilesti nu sunt toate bune. Cea mai tristã este cea legatã de mama, Niculina Cucu. Femeia, nãscutã în 1963, într-o zi de 16 iunie, s-a stins din viatã în urmã cu 5 – 6 ani, în jurul vârstei de 50 de ani. O boalã nemiloasã a rãpus-o. Adevãrul este, spun sãtenii, cã nici nu a avut posibilitatea de a se îngriji, de a merge la medici, cãci trãia într-o sãrãcie lucie, neajutatã de nimeni. Despre Niculina, asistentul social din comunã, Marcel Paiu, îsi aminteste faptul cã era o femeie linistitã si muncitoare. Lucra cu ziua, pe ici, pe colo, ca sã îsi câstige pâinea, pentru ea si familie. La ceva timp a murit si Marian Manea, bãrbatul cu care a trãit în concubinaj ani la rând si care i-ar fi fãcut toti cei trei copii.
Tatãl Tudoritei, în închisoare, înainte ca ea sã se nascã, pentru cã a omorât un om, în noaptea de 22 decembrie 1989!
Si tatãl Tudoritei a avut o soartã dramaticã. Înainte cu 5 luni ca ea sã se nascã a venit Revolutia! Noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, când românii iesiserã în stradã, luptând pentru libertate, a fost una cumplitã pentru familia Tudoritei, cãci tatãl ei biologic, Marian Manea, într-un exces de zel de tip “revolutionar”, de neînteles pentru nimeni, nici atunci si nici acum, a scos cutitul si l-a înjunghiat mortal pe paznicul Primãriei Stãnilesti, un om complet nevinovat. Victima le spusese celor veniti si ei, în semn de solidaritate cu toatã Revolutia din tarã, sã “ocupe” Primãria, cã nu e voie. Marian a scos atunci cutitul si a omorât bietul om. Evident, a fost arestat, apoi condamnat la ani grei de temnita.
Mama a dat-o pe Tudorita la orfelinat, cãci era prea necãjitã, ca sã o poatã creste!
În lipsa bãrbatului ei, Niculina a nãscut-o în luna mai 1990, pe Tudorita. Pe acte, în dreptul tatãlui, a tras o linie, cãci Marian nu avea cum sã o recunoascã, fiind închis. Probabil, cu alti doi copii si cu un bebelus care nu era asa usor de îngrijit, femeia a luat o decizie cruntã: sã dea bebelusul la orfelinat. Acolo au gãsit-o cei doi soti din SUA. Le-a plãcut copilul cu ochi de ciocolatã si au adoptat-o. La Primãrie sunt actele de adoptie. Nu sunt însã actele de nastere ale lui Marin, fratele cel mare, semn cã acesta s-a nãscut, probabil, la Husi. Ancuta, sora mai mare a Tudoritei, este în evidentele Primãriei Stãnilesti. Despre ea se cunoaste faptul cã s-a nãscut în 1988, iar cele 10 clase le-a terminat la Scoala din Lunca Banului. A nãscut si ea un copil, la o vârstã destul de fragedã, iar micutul a fost dat în plasament, la o familie din Husi. Ancuta a plecat apoi, spun autoritãtile locale, în Italia, pentru o viatã mai bunã. “Dincolo de situatia materialã si de aceste evenimente de viatã, aceastã familie era una linistitã. Dacã Tudorita ar vrea sã revinã în satul natal, noi o primim cu drag. Sã stie cã oricând este bineveniutã, dacã ar vrea sã îsi revadã locurile natale. Sunt de lãudat acesti copii care îsi cautã rãdãcinile”, a spus primarul Liviu Zaharia.