DEZBATERE… Cea mai importantã lege pentru pensionarii vasluieni, legea pensiilor, a intrat de ieri în dezbaterea parlamentarilor. Mai întâi senatorii vor da avizele si raportul în cel mult douã sãptãmâni, pentru cã legea se discutã în procedurã de urgentã. Potrivit proiectului, nicio pensie aflatã în platã nu va scãdea, iar în anul 2021, punctul de pensie va fi 1.875 de lei. Proiectul de lege prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie, pânã în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, sã fie aplicatã noua formulã de calcul bazatã pe Valoarea Punctului de Referintã (VPR), astfel: 1.265 de lei, în 2019; 1.775 de lei, în 2020; 1.875 de lei, în 2021, adicã suma aferentã VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugã majorarea de 10% aferentã sporurilor, acordului global si altor drepturi de naturã salarialã pentru care s-au plãtit contributii.
Din anul 2022, Valoarea Punctului de Referintã se va indexa, anual, cu inflatia si 50% din cresterea realã a cîstigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fãrã a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtãtoare de CAS si CASS, aceasta fiind una dintre primele mãsuri adoptate dupã schimbarea guvernãrii din 2016, precizeazã Ministerul Muncii. În proiectul de lege se precizeazã cã nicio pensie în platã nu va scãdea. În cazul în care, în urma recalculãrii, va rezulta o sumã mai micã decât cea aflatã deja în platã, atunci se va mentine suma în platã. Nu se modificã vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet. Proiectul de act normativ se bazeazã pe mai multe principii fundamentale, respectiv contributivitate, adicã platã în functie de contributie, egalitate, adicã pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie în momente diferite, primesc aceeasi sumã de bani, solidaritate socialã, adicã generatiile în activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, în viitor, vor fi sustinute la rândul lor si imprescriptibilitate, adicã dreptul la pensie nu se poate prescrie. Noul proiect introduce sintagma contributii „datorate si plãtite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului cã, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele cãtre stat.
Atentie, calculele pe noua lege se fac doar pentru perioadele lucrate anterior anului 2021
Pentru a nu dezavantaja angajatii, spun guvernantii, noua prevedere va fi luatã în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajatii nu vor fi penalizati pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele. De asemenea, nu se modificã vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet. «Proiectul de act normativ se bazeazã pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adicã platã în functie de contributie; egalitate, adicã pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie în momente diferite, primesc aceeasi sumã de bani; solidaritate socialã, adicã generatiile în activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, în viitor, vor fi sustinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adicã dreptul la pensie nu se poate prescrie. Contributivitatea fiind un principiu de bazã al oricãrui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contributii «datorate si plãtite», pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului cã, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele cãtre stat », sustine ministrul Muncii.
ANAF va comunica cu Casa de Pensii pe tema sumelor plãtite la contributii
În paralel, proiectul de lege prevede si debirocratizarea si accesul online la informatiile despre propriile contributii. Astfel, ANAF va transmite cãtre Casa Nationalã de Pensii Publice sumele datorate si plãtite pentru fiecare salariat. Cetãtenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obtinut si sumele achitate drept contributii. În cazul în care vor constata cã angajatorii nu le achitã contributiile vor putea sesiza organele abilitate. Printre noutãtile aduse de acest proiect de lege se numãrã introducerea masteratului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugã facultãtii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru cresterea copilului, somajului indemnizat, deportãrii, prizonieratului si detentiei politice, prevãzute de legislatia în vigoare. Conditia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sã fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadã asimilatã se acordã câte 0,25 puncte.
Noile pensii doar dupã stagiul minim de cotizare
Totodatã, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiazã de pensie de asigurãri sociale si a realizat cel putin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum si nevãzãtorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar si nevãzãtorul, a cãrui situatie a fost reglementatã, în toatã succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în conditii specifice, determinate de situatia fizicã, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionãrii este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevãzut de lege pentru asiguratii sistemului public de pensii. Conditiile speciale si deosebite si fostele grupe de muncã se pãstreazã si, de asemenea, se creeazã baza legalã pentru recunoasterea altor locuri de muncã în conditii speciale. De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru conditii deosebite, si de la 2 ani la un an pentru conditiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în conditii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în conditii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.
