DEBANDADÃ… Desi este inauguratã de aproape cinci luni de zile, groapa ecologicã de la Rosiesti nu are nici acum „clienti”, asa cum se lãuda conducerea Consiliului Judetean la momentul predãrii cãtre operatorul Romprest. Comunele nu au semnat niciun protocol cu operatorii si strâng gunoaiele ca întotdeauna, adicã pe unde apucã, primãriile orãsenesti si municipale carã gunoaiele la Rosiesti, însã niciun operator zonal nu a semnat preluarea sistemelor de colectare si transport în mediul urban, pe scurt, o bâlbâialã totalã, pentru care UE a plãtit aproape 50 milioane de euro.
La Vaslui, dupã ce s-a tras linia si s-a lãudat cu deschiderea gropii de la Rosiesti, conducerea Consiliului Judetean nu prea are motive de bucurie, când vine vorba de eficienta cu care s-au cheltuit cele aproape 50 de milioane de euro de la Uniunea Europeanã. Cu exceptia gropii de la Rosiesti, în care sunt cãrate gunoaie de la municipii si orase, plus câteva comune din Galati, totul este praf. Niciunul din cei patru operatori zonali, de la Vaslui, Bârlad, Husi sau Negresti, nu a semnat cu primãriile din aceste zone preluarea sistemului de colectare si transport, în timp ce pentru statiile de transfer mai sunt multe lucruri de fãcut. Am ajuns ca gãlãtenii sã fie mai interesati si mai organizati decât noi, pentru cã mai multe comune de la granita cu judetul Vaslui aduc la Rosiesti tone de deseuri menajere, în timp ce în comunele vasluiene nu a apãrut nicio masinã de colectat gunoaie si nu s-a semnat niciun document de colaborare cu vreun operator de salubritate. Despre încasarea taxei de salubritate, nici vorbã! Sã nu uitãm si de flota de masini cumpãratã de CJ Vaslui din bani europeni, care stã si rugineste într-un parc, din zona Delea. Toate acestea demonstreazã esecul total al sistemului integrat de management al deseurilor în judetul Vaslui, desi probabil cã în unele documente ne lãudãm cã investitiile s-au terminat si cã totul este în regulã. Nimic mai fals!
Containerele zac în bãlãrii, în curtile primãriilor, desi sefii judetului împart avertismente
Abia inauguratã, groapa de la Rosiesti se dovedeste a fi un cosmar pentru oamenii din zonã. Multi dintre ei au reclamat cã pe câmpurile din zonã sunt sute si mii de pungi de plastic provenite de la groapa ecologicã, semn cã lucrurile nu sunt tocmai în regulã. Niciun primar de comunã nu a încasat bani pentru taxa de salubritate, desi încã din primãvarã conducerea CJ Vaslui îi avertiza pe edili sã se apuce de strâns bani. „Bunurile care sunt prin curtile noastre de câtiva ani de zile trebuie predate cât mai repede pentru destinatiile care v-au fost alocate dumneavoastrã. Probabil cã v-ati obisnuit cu ele prin curtile primãriilor, probabil cã unii le-ati dat si o altã întrebuintare, bãnuiesc, temporarã, însã de acum înainte trebuie sã primeascã rolul pentru care v-au fost predate. Toate vor trebui predate cãtre operatorii nostri. Bunurile respective vor trebui predate în aceastã sãptãmânã, pânã pe 30 iulie, cãtre operatori, prin proces verbal”, spunea, în iulie, Dumitru Buzatu. Nici acum, conform informatiilor noastre, nu sunt finalizate la toate primãriile procesele verbale de predare-primire ale miilor de containere cumpãrate cu multi ani în urmã si care ruginesc, încã, în unele curti de primãrii. În tot acest timp, vine o veste de la nivel de UE, care ar trebui sã-i punã pe gânduri pe edilii din judetul Vaslui si pe sefii administratiei locale. Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru neîdeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deseuri. 68 de gropi de gunoi neconforme sunt în continuare deschise, desi România avea obligatia de a le închide si a le reabilita pânã la 16 iulie 2009. „Prin faptul cã nu s-a conformat, referitor la cele 68 de depozite de deseuri în cauzã, obligatiei de a lua toate mãsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera (g) si cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deseuri, acele depozite de deseuri care, în conformitate cu articolul 8 din directiva mentionatã, nu au primit autorizatia care sã le permitã sã functioneze în continuare, România nu si a îndeplinit obligatiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta”, se aratã în hotãrârea pronuntatã de cãtre CJUE în dosarul C301/17. În document se aratã cã, la 26 martie 2012, Comisia a adresat o scrisoare de punere în întârziere României în legãturã cu un depozit municipal de deseuri neconform, care era încã exploatat. În urma rãspunsului pe care i l-a adresat România în ceea ce priveste acest depozit de deseuri, Comisia a efectuat un studiu pentru a obtine o imagine de ansamblu a depozitelor de deseuri în legãturã cu care ar fi trebuit asiguratã conformarea cu Directiva 1999/31. „Ca urmare a acestui studiu, Comisia a trimis României, la 26 aprilie 2013, o scrisoare de punere în întârziere complementarã referitoare la 20 de depozite de deseuri. Apreciind cã rãspunsul României din 26 august 2013 privind aceste depozite de deseuri nu indica în mod clar dacã pe siturile în cauzã se exercita o activitate de eliminare a deseurilor, Comisia a adresat un aviz motivat acestui stat membru la 21 februarie 2014. România a rãspuns la acest aviz motivat la 22 aprilie 2014, arãtând cã situatia a evoluat de la realizarea studiului sus mentionat si a transmis Comisiei, la 16 mai 2014, o listã actualizatã a depozitelor de deseuri care nu fuseserã încã închise. În consecintã, Comisia a trimis, la 17 octombrie 2014, o a doua scrisoare de punere în întârziere complementarã acestui stat membru, în care a considerat cã acesta nu îsi îndeplinise obligatiile. Întrucât rãspunsul la aceastã scrisoare nu a convins Comisia, aceasta a emis un aviz motivat suplimentar la 25 septembrie 2015 privind 109 depozite de deseuri. În urma examinãrii rãspunsului României la acest aviz motivat suplimentar, Comisia a apreciat cã acest stat membru luase mãsuri pentru unele dintre depozitele de deseuri în cauzã, dar cã nu respecta Directiva 1999/31 în legãturã cu 68 dintre ele. În consecintã, la 23 mai 2017, Comisia a introdus prezenta actiune”, se mai aratã în document. Concluzia? Banii europeni sunt luati pe tot felul de proiecte, însã uitãm sã le mai punem si în aplicare, conform cerintelor UE.
