LACRIMI… Unul dintre cei mai vechi constructori din judet, omul care a participat la constructia a zeci de obiective, inginerul Dorin Ilisei, nu mai este printre noi. Sâmbãtã dimineatã, atunci când ar fi trebuit sã sãrbãtoreascã 64 de ani de viatã, înconjurat de familie si nepoti, inginerul Ilisei a trecut la cele vesnice, cu gândul la Vasluiul sãu drag. A murit în ambulanta care gonea spre Spitalul Judetean, desi medicii s-au zbãtut pânã în ultima clipã pentru viata sa. La ora 4.00 dimineata, sâmbãtã, Dorin Ilisei, printre primii patroni din constructii din România, a închis ochii, oftând cu gândul la familie. Copiii si nepotii ne-au anuntat, seara trecutã, cã inginerul Ilisei este depus la capela bisericii Adormirea Maicii Domnului, din centrul municipiului Vaslui si cã înmormântarea va avea loc marti dimineatã, de la ora 11.00.
Dorin Ilisei era omul care avea mereu un zâmbet pentru fiecare dintre cei cu care intra în contact. Un zâmbet care va rãmâne în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut si astãzi îl deplâng. Regretatul inginer si manager de firmã era un specialist din garda veche a constructorilor din Vaslui, tot mai putini în judet. A murit mult prea devreme, în ziua în care împlinea 64 de ani, însã de acolo de unde este acum poate spune cã a lãsat în urma sa realizãri mãrete, dar si urmasi demni sã-i ducã numele mai departe. Putini stiu cã Ilisei a fost unul dintre cei care au avut curajul, în primul an de dupã Revolutie, sã punã bazele unei firme private, într-un moment în care patronii nu erau vãzuti cu ochi buni în Vaslui. El a înfiintat, pe 15 mai 1991, prima firmã privatã din istoria judetului în sectorul constructiilor, Antrecons ID SRL Vaslui, fãrã sã beneficieze de vreun activ de la fosta întreprindere. Unii spuneau atunci cã a avut un curaj nebun sau, poate mai bine spus, un vis. Drumul spre firma privatã a fost deschis de experienta acumulatã în perioada în care inginerul Ilisei era o piesã importantã din angrenajul Întreprinderii Judetene Constructii-Montaj Vaslui (IJCM). Ar fi putut sta mult si bine pe un post cãldut, dupã Revolutie, dar nu a vrut. Desi era pregãtit din umbrã ca la un moment dat sã fie inginerul sef al acestei întreprinderi, chiar director general, el a ales altã cale. Visãtor, a decis sã se privatizeze, în momentul în care nimeni nu stia mai exact ce însemna acel lucru. De numele sãu sunt legate investitiile mari ale orasului, cum este Teatrul de Varã, lucrare de care a rãspuns de la cap pânã la coadã. Ca privat, multe constructii îi poartã amprenta, multe sedii de primãrie sau scoli. A trecut cu bine peste toate etapele grele de dupã Revolutie, perioadele de crizã sau perioadele în care bãncile decimau firmele private din România (anii 1998-2000). S-a poticnit aproape de final, când firma sa, Antrecons ID, a intrat în faliment din cauza unui vis.
A murit sâmbãtã, la ora 4.00 dimineatã, în ambulantã
Inginerul avea o constitutie solidã, un organism puternic, însã cancerul pulmonar a fost boala care l-a doborât pe Dorin Elisei. Fuma precum un marinar de cursã lungã si, într-un final, acest viciu i-a fost fatal. Copiii sãi au fãcut eforturi supraomenesti pentru a-si salva tatãl. A fost internat la celebra clinicã din Turcia, unde multi bolnavi de cancer pulmonar si-au gãsit alinarea. Semnele erau bune si toatã lumea era fericitã. Pãruse, la un moment dat, cã inginerul Elisei învinsese cancerul. Dar iatã cã nu a fost asa. Dupã multele sedinte de chimioterapie, avea organismul slãbit si o banalã rãcealã, având imunitatea scãzutã, i-a fost fatalã. În ultima perioadã avea probleme de respiratie. Copiii i-au comandat o mascã specialã de respirat, fãcând sacrificii mari. Îsi doreau ca tatãl lor sã trãiascã. Nu au reusit, dar i-au prelungit viata cu aproape un an, rãgaz în care acesta si-a vãzut nepotii crescând si pe ei cum îsi întãresc firmele. Vestea mortii a fost anuntatã de fiul sãu, Bogdan Ilisei. Acesta a postat pe Facebook un mesaj scurt, dar plin de întelesuri: „M-ai învãtat, m-ai îndrumat, din umbrã m-ai ajutat… multumesc TATA… Dumnezeu sã te ierte!”. A murit în drum spre spital, în ambulantã. Salvatorii au fost chemati pe la orele 4.00 dimineatã, la casa acestuia din Vaslui, însã nu au mai putut face nimic. Plãmânii au cedat si a rãmas fãrã aer, în timp ce ambulanta gonea spre spital. Manevrele de resuscitare au continuat în spital, dar în zadar. Cauza mortii a fost edem pulmonar. Inima marelui inginer a încetat sã mai batã, însã în urmã rãmân realizãrile sale cu istoria unicã a primului constructor privatizat din Vaslui. Copiii sãi vor continua epopeea deschisã de tatãl lor.
„Nu am crezut niciodatã cã eu voi merge la înmormântarea lui”
„Mi-a fost repartizat mie, la Santierul nr. 1 din cadrul IJCM. Era un bãiat bun si nu spun asta, asa, fiindcã de morti trebuie sã vorbesti numai de bine. Chiar ne-am împãcat bine! Era muncitor, profesionist si întelegãtor, iar eu, ca sef, nu eram deloc îngãduitor. Am fãcut echipã bunã. I s-au repartizat lucrãrile de la Teatrul de Varã si într-un fel drumurile noastre s-au despãrtit, dar am rãmas prieteni. Dacã el a fost primul care s-a privatizat ca persoanã fizicã, înfiintând prima firmã privatã de constructii din judet, Antrecons, eu am fost primul care m-am privatizat ca societate prin metoda MEBO (n.r. angajatii deveneau actionari, iar firma era coordonatã de cel care reusea sã concentreze cele mai multe actiuni). Împreunã am participat la marile lucrãri ale orasului de dupã Revolutie. Acum, cã a plecat dintre noi, mã întristeazã. Era cu mult mai mic decât mine si nu as fi crezut vreodatã cã eu voi fi cel care merge la înmormântarea sa si nu invers. Dar, asa propabil ne este scris. Plecarea sa prematurã dintre noi lasã un imens gol, în tagma noastrã a constructorilor. Pentru noi, ziua aceasta este si mai tristã, deoarece un alt coleg de nãdejde a plecat si el la Domnul. Este vorba de maistrul Budescu de la Santierul 9, instalatii si montaj, un alt profesionist, iar amprenta sa apare pe multe lucrãri de instalatii din Vaslui”, ne-a declarat fostul inginer sef al Santierului , Neculai Safir.
Conducerea Camerei de Comert judetene plânge dupã prietenul si colegul Dorin Ilisei
„Poate nu stiati, dar proiectul de reabilitare a inginerului Ilisei a câstigat Olimpiada în Constructii de la Moscova, în primii ani de dupã Revolutie. Era un inginer talentat, un om de afaceri cu suflet, extrem de priceput. Sunt socat de vestea disparitiei sale. L-am cunoscut foarte bine, am fost prieteni, ne-am cunoscut cu 30-35 de ani în urmã. Un bun profesionist. A fost membru al Colegiului de conducere al CCIA, vicepresedinte al institutiei noastre. Un om cu O mare, acesta a fost Dorin Ilisei. Dumnezeu sã-l ierte. Vasluiul a pierdut un om de echilibru”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui.
Green Park Paiu, primul complex rezidential din istoria Vasluiului, a fost gândit de inginerul Ilisei
VIZIONAR…În 2007, Dorin Ilisei a vrut sã facã primul cartier rezidential al Vasluiului, Green Park Paiu. Era o investitie de 5 milioane de euro, care se întindea pe o suprafatã de 35.000 mp si cuprindea 33 de vile si patru blocuri, cu un total de 32 de apartamente. Nimeni nu mai avusese curajul sã facã o astfel de investitie în Vaslui. A început constructia cartierului, însã bãncile l-au pus la pãmânt. Energia investitã acolo, noptile nedormite si mai ales crezul sãu cã va reusi într-un final, au fãcut ca acolo cartierul sã se realizeze în cele din urmã, iar acum casele rãsar ca din pãmânt, la marginea pãdurii Paiu. Dorin Ilisei nu s-a predat dupã acest esec. Ajutat de fiii sãi, Ciprian si Bogdan, a mers mai departe. Încet, încet, a rãscumpãrat totul de la lichidatori, iar din urma sa au rãsãrit douã branduri importante: Kazan si Comconstruct, ajunse acum firme de top, care au depãsit de mult granitele locale. Compania Kazist, apartinând lui Bogdan Ilisei, care detine brandul Kazan, este o firmã puternicã, cu investitii majore în Iasi si R. Moldova, fiind cotatã ca cea mai importantã pe piata de instalatii din judet. Celãlalt fiu al inginerului Ilisei, Ciprian, a ales sã reconstruiascã brandul pierdut de bãtrânul inginer. Din ruinele Antrecons-ului s-a format ComConstruct, cea mai importantã firmã de constructii din orasul Vaslui. Sediul Inspectoratului Judetean de Politie, Scoala 3, sediul Finantelor Publice, Curtile Domnesti – sunt doar exemple de lucrãri pe care tânãrul Ilisei, sub atenta supraveghere a bãtrânului inginer, si-a pus amprenta.
Primarul Vasluiului este cutremurat de vestea primitã
AMINTIRI…Fostul sef de la sistematizarea orasului, Vasile Pavãl, îl cunostea de mult timp pe inginerul Dorin Ilisei, mai exact de prin anii 1985. Împreunã au ridicat Teatrul de Varã, o bijuterie a Vasluiului, reînviatã peste timp tot de Pavãl, acum, din postura de primar al orasului. Iatã ce-si aminteste acesta de vremurile de odinioarã, când înarmat cu un creion, cizme de cauciuc si schite pleca la drum, din pozitia de sef de sistematizare, alãturi pe prospãtul sef de punct de lucru, de la santier. „Îl cunosc pe Dorin Elisei din anul 1985. Eram proaspãt numit sef de sistematizare la Primãria Vaslui si primisem misiunea de la primul secretar sã începem lucrãrile la Teatrul de Varã. Dumnealui era sef de punct de lucru la aceastã lucrare pe care o executa IJCM. Era un inginer capabil si m-am înteles perfect cu dânsul. Am lucrat bine împreunã si lucrarea s-a fãcut repede. Dacã nu ar fi venit Revolutia, Dorin ar fi fost inginerul sef si apoi directorul acestei întreprinderi, fiindcã era capabil si chiar era pregãtit din umbrã în acest sens. Toatã lumea îl vedea pe acele functii si nu protesta nimeni. Dar a venit Revolutia. În 1990 a fost primul constructor care s-a privatizat. Pe atunci nu stiam ce înseamnã, dar Dorin a avut curaj si a fãcut-o. Eu i-am dat primele documente pe firmã, de la urbanism, pentru cã pe atunci trebuia certificat sediul de firmã. Am mai lucrat încã doi ani împreunã, el patron, eu slujbas la stat, pânã când m-am mutat la Goscom. Vestea mortii sale m-a cutremurat. Era încã tânãr si mai avea multe de fãcut si de spus, dar boala nu l-a iertat. Bine cã are urmasi vrednici, care îi continuã munca. Ciprian si Bogdan calcã pe urmele tatãlui lor, unul specializat pe constructii, celãlalt pe instalatii. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace cã a fost un suflet mare si nobil. A murit în aceeasi zi cu un alt tovarãs de-al nostru, Ioan Budescu, un maistru instalator, care a rezistat în bransã pânã astãzi. Tot de la IJCM a plecat si dânsul. Probabil cã au fost suflete pereche, de au plecat împreunã”, ne-a declarat primarul Vasluiului, cutremurat de veste.
