PROCEDURÃ…Orice firmã din judet care are probleme financiare si intrã în insolventã si, ulterior, faliment, se poate trezi la masa actionarilor cu reprezentanti ai statului român. Asta, deoarece a fost emisã o Ordonanta de urgentã pentru modificarea Legii insolventei prevede conversia datoriei firmei, fie ea si privatã, în actiuni care ajung în posesia statului, în contul datoriei pe care societatea o are la buget. Un act normativ destul de contestat, mai ales cã ar putea unii oameni de afaceri sã scape de datoriile la stat ale companiilor pe care le controleazã, prin intrarea statului în actionariat, pe o pozitie minoritarã. Se va ajunge în situatia în care Ministerul de Finante va fi actionar la firme falimentare, fãrã sã mai încaseze vreun leu, în conditiile în care pânã acum statul era pe pozitia a doua la masa credalã în recuperarea datoriilor, dupã angajati.
O ordonantã controversatã, care va permite o serie de manevre subterane din partea patronilor care îsi bagã firmele în faliment, pentru a scãpa de datorii. Chiar si o nationalizare, spun unii analisti economici, pentru cã statul român va deveni actionar la firmele falimentare, în contul datoriilor neplãtite de patroni. „Planul de reorganizare poate prevedea doar conversia creantelor bugetare în actiuni, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii: 1. sã rezulte din continutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico financiare, faptul cã societatea debitoare îsi poate continua activitatea, mãsura propusã fiind una viabilã pentru societate; 2. sã rezulte din continutul planului de reorganizare faptul cã aceasta modalitate de stingere a creantei bugetare duce la maximizarea recuperãrii creantei statului, fatã de situatia intrãrii debitorului in faliment; 3. conversia sã fie integralã si efectuatã la valoarea creantei bugetare detinute, ea neputând fi cumulatã cu mãsura reducerii creantei bugetare. Creditorul bugetar poate aproba planul de reorganizare în care este propusã reducerea creantei bugetare negarantate, reducere fundamentatã de administratorul judiciar în cuprinsul planului, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele criterii: a) mãsura de reducere reprezintã modalitatea optimã de recuperare a creantei bugetare negarantate, fatã de situatia intrãrii debitorului in faliment; b) debitoarea detine un fond de comert care sa îi permitã continuarea activitãtii; c) mãsura de reducere conduce la viabilizarea societãtii debitoare”, se aratã în actul normativ. „În prezent se aflã în procedura insolventei sau în perioada de observatie peste 6.000 de societãti cu circa 64.000 de salariati. Arieratele bugetare ale acestor companii sunt de peste 63 de miliarde de ei, iar gradul de recuperare este de 6%. si nu vorbim doar de companiile de stat, ci si de cele private. Se impune luarea unor mãsuri urgente pentru crearea premiselor legislative si administrative, care sã conducã la redresarea acestora si mentinerea în circuitul economic Se impune adoptarea mãsurilor urgente care sã permitã conversia, reducerea sau cesiunea creantelor bugetare, în anumite conditii, pentru a pentru a evita intrarea iminentã în faliment a multor societãti cu potential de viabilizare si cu consecinte grave în plan economic si social”, spune ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici. „Mi se pare o mãsurã interesantã, însã rãmâne de vãzut cum se va aplica, avem destule exemple despre practici iesite din tiparul legii”, ne-a spus un patron din Vaslui.
