UNICE…Muzeograful bârlãdean Ciprian Vîntdevarã, pasionat de astronomie si mai ales de descoperirile stiintice fãcute cu telescopul si de astrofotografie, a reusit în noaptea de 26/27 septembrie încã o performantã. A realizat douã astrofotografii unice, asta dupã ce, acum trei ani a asezat Bârladul pe harta marilor descoperi stiintifice din astronomie. „Noaptea trecutã am reusit sã fac câteva cadre test mai reusite cu noua camera CCD ASI1600. În imagine sunt surprinse douã obiecte deep sky cunoscute în rândul astrofotografilor: Crescent Nebula sau NGC 6888 (prima), o nebuloasã de emisie situatã în dreptul constelatiei Lebãda, la o distantã de aproximativ 5000 ani luminã. A doua este IC 1396 sau nebuloasa <<Trompa de Elefant>>, situat la o distantã de aproximativ 2400 ani luminã în dreptul constelatiei Cefeu. Câteva date tehnice: fotografiile au fost realizate cu Telescop Newton F/4, ASI1600, H-alpha 120 sec. x 20 cadre.”, a scris Ciprian Vântdevarã pe pagina personalã de Facebook.
Ciprian a pus Bârladul pe harta descoperirilor astronomice!
Vã reamintim cã Ciprian Vîntdevarã este coordonatorul Observatorului Astronomic si al Planetariului din Bârlad, si totodatã îndrumãtorul Astroclubului „Perseus”, asadar un astronom amator dintr-un oras lipsit de traditii stiintifice, fãrã acces la vreo aparaturã pretentioasã. Observatorul functioneazã în centrul orasului, într-o zonã puternic poluatã luminos, cu totul nefavorabilã observatiilor astronomice. Sediul sãu este impropriu – o încãpere într-o clãdire destinatã initial unei bãnci (donatã ulterior muzeului „Vasile Pârvan” din oras, institutie în cadrul cãreia functioneazã Observatorul). Ȋn aceastã încãpere, care se deschide cãtre o terasã, sunt tinute aproape toate aparatele. Ȋn serile senine, Ciprian mutã aparatele pe terasã, le monteazã numeroasele accesorii si le regleazã folosind un soft destul de complicat, iar în zori le demonteazã accesoriile si le aduce din nou înãuntru. Ciprian este obligat sã lucreze în aer liber, asa cum lucrau antecesorii sãi medievali – Copernic, Tycho Brahe sau Kepler. Este autorul unei descoperiri care a pus Observatorul Astronomic din Bârlad pe harta marilor descoperiri astronomice. Ȋn noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, Ciprian a observat aparitia unei stele noi pe unul din bratele galaxiei M101, situatã în zona Carului Mare. Observatia a fost transmisã comunitãtii astronomilor, si pe 13 februarie, neozeelandezul Stu Parker, care a folosit un telescop din Spania, a confirmat cã Ciprian are dreptate. Initial s-a presupus cã este vorba de o supernovã – ipotezã discutatã în publicatia italianã Coelum. Ulterior, studii spectroscopice – adicã analiza detaliatã a luminii emise de stea – fãcute folosind imagini date de cel mai mare telescop din Rusia (situat în Caucaz), cu diametrul oglinzii de 6 metri, au dus la concluzia cã steaua este o nova rosie luminoasã. Acum, steaua este studiatã intens de mai multe mari observatoare din lume, întrucât formarea si evolutia acestor nove sunt fenomene astrofizice putin întelese. Paternitatea descoperirii este formulatã explicit; într-un studiu complex, semnat de 11 specialisti de marcã ai observatoarelor din Moscova, Caucaz, Kazan si Michigan, apãrut recent, putem citi: „The red nova in M 101 was discovered by Ciprian Dumitru Vântdevara on the Bârlad Astronomical Observatory in Romania, on February 10, 2015.”
