EMOTII… Sâmbãtã, în amfiteatrul Colegiului National „Cuza Vodã” Husi, a avut loc o întâlnire plinã de emotie, între profesorii de ieri si de azi ai scolii care, anul acesta, chiar de Centenarul Marii Uniri, împlineste 100 de ani de viatã! În imaginile surprinse la evenimentul care va rãmâne peste timp, într-o arhivã sentimentalã, sunt o parte dintre dascãlii pe umerii cãrora s-a clãdit si continuã sã se clãdeascã istoria unei institutii „de-o seamã cu Unirea”. Chipuri luminoase, zâmbete, nostalgii, câteva lacrimi si multe, multe cuvinte de multumire – toate s-au strâns, ca într-un buchet de flori, asezat cu grijã si pretuire, acum, la ceas de sãrbãtoare, la temelia scolii care, iatã, de un secol, îi face mândri pe huseni – Colegiului National „Cuza Vodã”!
„Mi se umple inima de bucurie si de satisfactie, când vãd în salã fosti elevi, actuali profesori, când mã întâlnesc cu fosti elevi. Ne simtiti mândri si e putin spus”, a spus, cu vãditã emotie, profesorul Iulian Vrabie, unul dintre cei optsprezece fosti profesori ai Colegiului, prezenti la revederea prilejuitã de Centenar. Acelasi gând curat si sensibil, izvorât din rememorarea atâtor ani petrecuti în fata generatiilor de elevi, a apartinut tuturor fostilor profesori ai Colegiului, care au luat cuvântul si au vrut sã îsi exprime fericirea de a participa la o astfel de revedere si de a vedea evolutia lãudabilã a Colegiului National „Cuza Vodã” Husi. Nume sonore ale învãtãmântului local, nume sculptate în constiinta miilor de elevi care s-au format în aceastã scoalã, s-au auzit în amfiteatrul bãtrânului liceu: prof. Valeriu Toma, prof. Gheorghe Hoha, prof. Dr. Theodor Codreanu, prof. Constantin Neculau, prof. Dumitru Bahnariu, prof. Iulian Vrabie, prof. Vasile Calestru, prof. Mircea Popenco, prof. Georgeta Giosu, prof. Lina Codreanu, prof. Ruxandra Selaru, prof. Aurica Blaj, prof. Rodica Vintilã, prof. Eugenia Vornicu, prof. Lenuta Copacinschi, prof. Maria Dumitrascu, prof. Veronica Vrabie, prof. Leopoldina Trãsnea-Herbert. Alãturi de ei, actualii profesori ai Colegiului, remarcabili dascãli, în mâinile cãrora se aflã destinele altor si altor generatii de copii, au rostit, la rândul lor, cuvinte calde, emotionante, de multumire pentru veteranii de la care au învãtat sã devinã cadre didactice cu dragoste pentru aceastã profesie.
„Toate acestea mã emotioneazã si mã impulsioneazã sã merg mai departe”
„Vãd aici foarte, foarte multi elevi de-ai mei si mã bucur. Luna trecutã, cu alti colegi, mai exact cu familia Codreanu, la o întâlnirea cu promotia „Mecanicilor”. Pe atunci, „Mecanicele” erau, cum se spune, la coada scolii. Dar au intrat toti în Bacalaureat si toti au iesit cu Bacalaureatul. Iar ei au fost atât de inimosi, atât de apropiati, atât de multe lucruri am vorbit, cã am ajuns acasã si am zis cã încã sunt tânãrã… Dar nu asta voiam sã vã spun. Multe lucruri vreau sã vã spun. În ultima vreme locuiesc mai mult la Iasi. Si am ajuns la Spital si am întâlnit medici, care au absolvit acest liceu si care vorbesc foarte frumos despre el, am întâlnit asistente, secretare pe la diferite comisii medicale. „Nu ne mai recunoasteti, doamna profesoarã?”, îmi spuneau ei. Nu vã mai recunosc, pentru cã eu aveam câte 20 de clase, ca sã îmi formez catedra. 20 ori 30, vã dati seama câti erau în fiecare an. În garã m-am întâlnit cu un fost elev si s-a repezit la mine, cã am crezut c-am fãcut ceva… Toate acestea mã emotioneazã si mã impulsioneazã sã merg mai departe”, a spus fosta profesoara de istorie, Eugenia Vornicu. „Am sã vã spun cã liceul nu arãta asa, cu bãnci, cu aparaturã, cu sãli de clasã moderne, cu clãdiri noi”, a mai adãugat, cu admiratie. „Vreau sã scot în evidentã rolul pe care l-a avut si pe care îl are, în continuare, în modernizarea liceului, doamna profesor, Manuela Iacob. O modernizare care, dupã cum am discutat si cu alte persoane, se întâmplã o datã la 100 de ani. S-a preocupat si de calitatea învãtãmântului. Am vãzut olimpici si la fazele internationale, nu doar la cele nationale”, a spus si fostul profesor de Geografie, Mircea Popenco, în aplauzele celor prezenti.
Arc sentimental peste timp!
„Pe mine mã bucurã în mod deosebit, cãci eu am fost si elev al acestui liceu. M-am întors ca profesor. Mi se umple inima de bucurie si de satisfactie, când vãd în salã fosti elevi, actuali profesori, de asemenea, când mã întâlnesc cu fosti elevi, în diferite ocazii. Ne întâlnim cu ei si ne simtit mândri, desi e putin spus. Si eu sper sã ne întâlnim cât mai mult timp. Eu oricum am spus cã vin si la urmãtorul Centenar. Dacã nu, vin de mânã cu Sfântul Petru. Vã doresc în continuare succese cât mai frumoase”, a spus fostul profesor de Educatie Fizicã, Iulian Vrabie, destinzând atmosfera cu carisma sa binecunoscutã, dar si cu simtul umorului, care i-a rãmas la fel ca în vremea în care era profesor activ în cadrul liceului „Cuza Vodã”. Directorul Colegiului National „Cuza Vodã”, prof. Manuela Iacob, a tinut sã remarce un lucru care, privit într-o simbolisticã sentimentalã, aratã mesajul de continuitate, de predare a stafetei între generatii, dar si de legãturã puternicã între cei de ieri si cei de azi, care însoteste, de altfel, toate evenimentele prilejuite de dublul Centenar. „Nu stiu dacã ati observat, dar pe hol era doamna profesoarã Vintilã, care i-a fost dirigintã doamnei profesoare Ruxandra Selaru, care, la rândul dumneaei, i-a fost dirigintã actualei doamne profesoare, Ghitã Enache Stela, iar alãturi era si o fetitã, o elevã, cãreia, la rândul sãu, doamna Stela îi este dirigintã”. Pe 20 octombrie, Colegiul National „Cuza Vodã” pregãteste un alt eveniment de amploare, la care sunt asteptati din nou fostii profesori ai liceului, fosti elevi, dar si personalitãti marcante, legate, prin activitatea lor, de destinul scolii husene.
