spot_img
spot_img
1.2 C
Vaslui
26-dec.-2024

Temeiul Bâlciului la Bârlad în sfântã zi de sãrbãtoare: Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtorul | FOTO

- Advertisement -

FINAL… Astãzi este finalul de Bâlci la Bârlad, mai precis “temeiul”, asa cum este cunoscut din bãtrâni. Traditia bâlciului, care începe de “Sfântã Marie Mare” si se terminã pe 29 August, când este “Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtorul”, este pãstratã cu sfintenie în Bârlad. În fiecare an, aici, în luna august vine bâlciul si la propriu, si la figurat.

An de an, în aceeasi lunã vin “italienii”, “spaniolii” si alte nationalitãti europene, mai precis cei plecati sã munceascã în UE, iar participantii la bâlci profitã de fluxul mare de oameni, ca sã îsi vândã marfã. Cei mai multi vizitatori se opresc direct la tarabele care vând icoane, cãrti de rugãciune, rozarii ori alte obiecte religioase. Însã sunt multi tarabagii care oferã spre vânzare turtã dulce, baloane, pepeni ori ceaune de fontã, pentru gulas. Nu lipsesc nici comerciantii de chinezãrii, de la cei care vând slapi de cauciuc si pânã la cei care aduc treninguri ori baticuri. Astfel cã pelerinajul este si un bun prilej pentru a târgui si câteva obiecte necesare într-o gospodãrie. De mâine, vine Bâlciul la Vaslui, unde va poposi pânã pe 8 septembrie.

Bere, grãtare, mici, muzicã si eventual bãtaie

Bâlciul din Bârlad este, de la an la an, mai mult comercial. Cu mic cu mare, mii, chiar zeci de mii de bârlãdeni si cei din comunele învecinate au luat cu asalt în weekend si mai ales astãzi (când este temeiul), zona unde se desfãsoarã bâlciul – între FEPA si OBOR. Zona are zeci de tarabe, corturi, dube, mese etc., pline cu marfã de tot felul de la blãnuri, la haine din piete, nelipsitele ii românesti contrafãcute pe vapoarele chinezesti, precum si cam ce-i mai trebuie omului prin gospodãrie. Pentru distractii existã cãlusei, tiribombe, buburuze, un sac de box, în care poti sã-ti rupi pumnii pentru 5 lei si un “Hammer” (Ciocan), o drãcovenie ce ridicã oamenii în sus si îi tine asa, câteva clipe. Pentru cei care nu se mai pot da în masinute, ciocane si învârtitori, aproape de iesirea din bâlci, un bãietandru cam negru la fatã, dar vesel nevoie mare, vinde CD-uri cu nume celebre în manele: Gutã, Sorinel Pustiu, Liviu Pustiu, Petricã si Florin Cercel, Florin Salam si Adi de Vito. Lumea se strânge si scoate banii. Cum sã rateze asa ceva!? În aerul mirosind a vatã de zahãr dulce, a gogosi, a mici, hamsii, fum, a muste care fac amor peste tot si toate si a seminte prãjite, rãsunã o manea rãscolitoare, de se rup inimile iubitorilor de gen: „Sã iubesc din nou mi-e taaare greu, vreau sã uit durerea din sufletu’ meeeu…” Dar tuturor le trece repede… E bâlci si omul trebuie sã petreacã, nu?! Asa cã repede, se schimbã maneau cu … BUG Mafia! Lume, lume, hai la temei! Punem pariu cã astãzi miile de crestini veniti la bâlci vor uitã cu totul de postul negru si de învãtãturile preotului si vor mânca cu poftã mici, cârnati, pastrãmã de oaie, scãricicã de purcel, costitã de porc, hamsii si alte bucate (foarteeee sãnãtoase!!).

Traditii de “Tãierea capului Sf. Ioan Botezãtorul”

Astãzi, Biserica Ortodoxã pomeneste „Tãierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezãtorul”, al cãrui cap a fost tãiat de Irod pe 29 august. Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul este  zi de post  aspru. În aceastã zi nu se face nicio dezlegare la mâncare de dulce. Biserica ne îndeamnã sã postim în aceastã zi pentru a fi asemãnãtori lui Ioan, care si-a petrecut viatã în post si rugãciune. Totodatã, ne cheamã sã postim pentru a nu urma lui Irod, care din cauza ospãtului fãrã mãsurã, a cerut ca Salomeea sã-i danseze si drept rãsplatã i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezãtorul. Traditia spune cã, în ziua de 29 august, crestinii trebuie sã tinã post negru sau aspru în care sunt permisi doar struguri si apã. Nu se bea vin rosu, deoarece în credintã acesta reprezintã sângele Botezãtorului. Nu se mãnâncã fructe sau legume rosii si nici varzã pentru cã pe varzã ar fi fost tãiat capul profetului. De asemenea, nu se mãnâncã fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului. În aceastã zi, nu se taie nimic cu cutitul, totul se rupe cu mâna si nu se mãnâncã fructe si legume în cruce, pepene si usturoi. Se mai spune cã din aceastã zi începe si frigul toamnei asa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când aflã felul în care a fost sã moarã Sfântul Ioan Botezãtorul. Sã vedem cum respectã bârlãdenii indicatiile Bisericii Ortodoxe, prin marcarea temeiului la traditionalul bâlci, care astãzi se încheie si pleacã la Vaslui.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.