BANI BUNI… Pretul grâului pare sã ajungã la cel mai mare nivel din ultimii 5-7 ani, pe fondul secetei instaurate în mai multe tãri europene, dar si în alte pãrti ale lumii. Dan Hurduc, managerul companiei Evel-H Cosesti, firmã agricolã care lucreazã în jur de 2.000 de hectare în centrul judetului, spune cã acei fermieri care au putut pãstra grâul din recolta acestui an au sanse sã vândã acum grâul la preturi foarte bune, de 750, 760 sau chiar 800 de lei pe tonã, în special la grâul de panificatie. A fost o varã cu preturi oscilante la bursele de cereale, de care vor profita acei agricultori care au avut ocazia sã-si pãstreze recoltele în conditii bune, de la recoltã si pânã acum.
A fost secetã în Marea Britanie, Germania. Suedia, Danemarca si multe alte tãri nordice, chiar si o parte a Rusiei, astfel cã recoltele au fost cu mult mai slabe fatã de anii trecuti în multe zone din Europa. „Cei care au avut puterea economicã sã pãstreze recolta de grâu pânã acum si au putut sã astepte prind în aceastã perioadã preturi bune la grâu. S-a ajuns la 750 si chiar 800 de lei pe tonã, un pret foarte bun, cu care se pot acoperi cheltuielile de productie”, spune managerul Evel-H. Productia în judetul Vaslui, pe zona de centru, a fost cu 50-55% mai micã fatã de anul trecut, iar multe firme agricole se închid pe pierderi la grâu. Nu peste tot este asa. Se pare cã în zona Vãii Prutului, de exemplu, dar si în zona Bârladului au fost recolte ceva mai bune, pentru cã acolo au fost si ploi mai consistente. Culturile de grâu au început foarte bine, prin aprilie, dupã care au urmat aproape douã luni de secetã, care au diminuat mult productiile în judet. În zona Costesti, de exemplu, la recoltare s-a constatat cã productia de grâu ajunge la 2.500-3.000 kg/hectar, în timp ce pe Valea Prutului s-a ajuns si la recolte de 3.500 si chiar 4.000 kg/hectar. „Noi, agricultorii, trãim momente grele. Când te bucuri si spui cã urmeazã sã fie bine, apar perioade grele, care îti dau toate calculele peste cap. Cam asa s-a întâmplat la grâu, în acest an. Credeam la începutul primãverii cã vom avea culturi record, totul era bine, dupã care ne-am trezit cu seceta pe cap, care ne-a dijmuit recoltele”, explicã Dan Hurduc. Acesta a anuntat proprietarii de terenuri cã vor primi arenda, fie 600 de kilograme de grâu la hectar, în ciuda anului dificil, fie 400 de lei, fie 650 kg porumb la hectar, dupã preferinte. Si mai este o problemã, în aceastã perioadã: foarte multi agricultori au însãmântat terenurile, dupã recoltarea grâului, si au nevoie de ploaie, care însã nu mai vine. Agricultura pare sã fie, de la an la an, o loterie, asta în conditiile în care recoltele la floarea soarelui si porumb par sã fie printre cele mai bune din ultimii ani.
La altii se poate, în România nu!
Niciun agricultor de la noi nu va primi sprijin de la Guvern, pentru pierderile la grâu, desi este clar cã seceta a înjumãtãtit recoltele. Guvernul german, însã, va lansa un program special de sprijin în valoare de pânã la 340 milioane de euro pentru a-i ajuta pe fermierii ale cãror recolte au fost afectate de seceta din acest an, a anuntat ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner. În mod normal, în Germania, responsibilitatea pentru acordarea de ajutoare de urgentã fermierilor revine în principal conducerii celor 16 landuri. Guvernul federal poate interveni în acest domeniu doar dacã pagubele provocate ating o „amploare nationalã”. Julia Kloeckner a spus cã fermierii afectati de secetã vor primi din partea Guvernului federal ajutoare speciale în valoare de 150-170 milioane de euro. Dacã la aceste fonduri se adaugã si ajutoarele acordate la nivelul landurilor, fermierii germani ar urma sã primeascã în total aproximativ 340 milioane de euro, a precizat Kloeckner. Anterior, Asociatia fermierilor germani (DBV) a solicitat acordarea unor ajutoare speciale în valoare de aproximativ un miliard de euro, din cauza pagubelor provocate culturilor agricole de valurile de cãldurã si de secetã. Germania este al doilea mare producãtor de cereale din UE, dupã Franta. Culturile agricole din Germania s-au ofilit din cauza celor mai ridicate temperaturi înregistrate în timpul verii dupã 1881 si a secetei prelungite. (Daniel Tãnãsuc)
