SÃRBÃTOARE…Prãznuirea Adormirii Maicii Domnului are loc pe 15 august, dupã douã sãptãmâni de post. Numeroase biserici si mãnãstiri din întreagã tarã sãrbãtoresc hramul în aceastã zi. În judetul nostru sunt asteptate cu interes hramurile de la mãnãstirile Bujoreni, Floresti si Moreni. La Moreni va sluji PS Ignatie, Episcopul Husilor.
Monahii Mãnãstirii Bujoreni au oficiat ieri seara slujba de priveghere, cu ocazia Hramului, alãturi de zeci de preoti din mai multe mãnãstiri din judet. La procesiune au participat mii de pelerini veniti, atât din judet, cât si din mai multe localitãti din judete, precum Galati, Bacãu, Iasi si chiar Neamt. Foarte multi au venit si din Bucuresti, la hram participând chiar si pãrintii staretului mânãstirii, pãrintele Euharist. Mãnãstirea Bujoreni are o obste de 26 de vietuitori, fiind cea mai mare mãnãstire pentru cãlugãri din cuprinsul Episcopiei Husilor. Si istoria acestei mãnãstiri este una de legendã. Prima atestare documentarã a acestui lãcas sfânt dateazã din 27 martie 1602, iar începuturile sunt legate de gãsirea în chip minunat a Icoanei Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular si de zidirea unei biserici în acest loc. Dupã ridicarea bisericii s-a întemeiat un schit cu obste de cãlugãri. Cu timpul, biserica s-a degradat si la începutul secolului al XVIII-lea a fost renovatã de Gavriil Conache, care a întãrit-o si consolidat-o. În anul 1840, ieromonahul Ioanichie Costache (hatmanul Ioan, înainte de cãlugãrie), a construit o biserica mare din zid de cãrãmidã, care este folositã si azi. Dupã constructia bisericii din zid, schitul a fost transformat în mãnãstire pentru maici. În timpul regimul comunist ateu, mãnãstirea s-a desfiintat în urma decretului 410/1959, fiind redeschisã în 1993 ca mãnãstire pentru monahi. Actualmente, se construieste o nouã bisericã de mari dimensiuni, pentru a rãspunde nevoilor spirituale ale numerosilor crestini care vin sã se roage în acest sfânt lãcas. Incinta mãnãstirii este foarte frumoasã si spatioasã, cu multã iarbã si molizi seculari la sud-vest si nord de biserica.
Hramul paracliserului Mãnãstirii Floresti
Cu o vechime de peste patru secole, Mãnãstirea Floresti atrage an de an mii de credinciosi. Arhitectura neogoticã, dar si locurile încãrcate de sfintenie si istorie deopotrivã fac din ansamblul monahal un obiectiv care trebuie vizitat mãcar o datã în viatã. Pânã în a doua jumãtate a secolului al XVII-lea, mãnãstirea s-a numit Simila sau Florentina. Traditia spune însã cã numele lãcasului de cult vine de la o cãlugãritã, Floarea, care a ridicat o bisericã de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”. Mãnãstirea a fost înfiintatã în 1590, de cãtre Cârstea Ghenovici, vornicul tãrii de Sus, însã constructia marii biserici a început pe la 1843-1844. Palatul Egumenesc a fost construit în anul 1858, dar în 1881 a devenit spital rural. Zeci de ani mai târziu, unitatea a ajuns Sectie de Psihiatrie a Spitalului Vaslui si a functionat pânã în anii ’90. Turnul de poartã si clopotnita Mãnãstirii Floresti au fost ridicate între anii 1852-1859 de cãtre egumenul Nil, lucrãrile fiind terminate în 1901. Este o constructie în stil romantic, cu fatade de cãrãmidã aparentã si elemente din piatrã sculptatã.
