INVESTIGATIE… Site-ul de informatii Hotnews.ro a realizat, de curând, o anchetã extrem de bine documentatã, privind ascensiunea si activitatea lui Vladimir Plahotniuc, oligarhul moldovean care se aflã în spatele afacerilor Trans Oil de la Vaslui, dupã cum toatã lumea stie. O analizã din care rezultã, foarte clar, cã Plahotniuc este o creatie a PSD si a cancelariilor occidentale, care i-au permis sã facã tot ce doreste în tara vecinã, la adãpostul consolidãrii democratiei.
Iatã ce scriu cei de la Hotnews, în analiza lor, despre oligarhul moldovean, o selectie a informatiilor prezentate în acest material amplu: „Între septembrie 2009 si ianuarie 2013, autoritãtile de la Bucuresti au evitat sã discrimineze interlocutorii de la Chisinãu, preferându-i pe unii în detrimentul altora. Democratii moldoveni aveau relatii solide cu PSD. Acest echilibru politic între cele trei componente ale AIE s-a mentinut pânã la scandalul Pãdurea domneascã (ianuarie – aprilie 2013). Atunci, relativul echilibru dintre cele trei partide care formau coalitia de la guvernare, s-a rupt în favoarea PDM. Cum s-a petrecut asta? PDM (Partidul Democrat din Moldova, n.r.) a obtinut control politic asupra Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptie, cu alte cuvinte, PDM numea conducerile acestor institutii, pe procurorul general si pe seful departamentului specializat de luptã împotriva coruptiei. În timp, controlul politic asupra justitiei, a procuraturii generale si a celei anticoruptie, apoi a tribunalelor si curtilor de apel, l-au transformat pe Plahotniuc în cel mai influent om de afaceri si om politic din Republica Moldova. El detinea cea mai eficientã armã de luptã împotriva concurentilor economici si adversarilor politici. Și putea prezenta cancelariilor occidentale, opiniei publice interne si mai ales internatioanele aceste veritabile reglãri de conturi între mafiile ex-sovietice drept luptã anticoruptie, purtatã în numele valorilor europene. Astfel, Plahotniuc a utilizat la începutul 2013 influenta pe care o exercita asupra justitiei pentru a-l scoate pe Filat din ecuatia pentru ocuparea functiei de prim ministru, în noua coalitie. Utilizarea brutalã a justitiei în jocul politic a culminat cu invalidarea în iunie 2018 a alegerilor pentru functia de primar al Chisinãului. Alegerile fuseserã câstigate de Andrei Nãstase, un lider al opozitiei pro-europene si anti-oligarhice, care nu e pe placul lui Plahotniuc. Ceea ce nu se întâmplase pânã atunci nici mãcar în Azerbaidjan sau Belarus.
Ponta-Corlãtean pariazã pe Plahotniuc
La PSD, Ponta si Corlãtean au salutat îndepãrtatea lui Filat, pe care-l considerau aliat al presedintelui Bãsescu, marele lor dusman politic. Îndepãrtarea lui Filat a deschis calea consolidãrii influentei guvernului USL asupra dosarului relatiei bilaterale, în detrimentul presedintelui Bãsescu, cu care Ponta-Corlãtean se aflau în competitie. Din primãvara anului 2013 si pânã astãzi, guvernul de la Bucuresti are un interlocutor favorit, Vlad Plahotniuc. E foarte probabil ca proiectul Plahtoniuc sã dateze din vremea guvernãrii Adrian Nãstase. Primul deceniu de dupã prãbusirea Uniunii Sovietice e destul de cetos în biografia lui Plahotniuc. Totusi, e evident cã în anii ’90, el este o autoritate a lumii criminale din Republica Moldova, una dintre multe altele. Misterul se adânceste la începutul anilor 2000, când sustinut de membri influenti ai guvernului Nãstase, Plahotniuc este numit în 2002 director general al sucursalei Petrom Moldova, cea mai mare sucursalã a Petrom, la rândul ei cea mai importantã companie petrolierã din România. Plahotniuc, o autoritate a lumii criminale din Moldova, a fost invitat la Cotroceni de presedintele Ion Iliescu si prezentat lui Vladimir Voronin, cu ocazia primei vizite pe care acesta o fãcea în România în toamna 2002, în calitate de presedinte al Republicii Moldova, drept om de afaceri de succes. Mai încolo, Plahotniuc obtine din partea autoritãtilor de la Bucuresti o nouã identitate, pe numele Vlad Ulinici, cu altã datã de nastere, cu alt pasaport românesc, detalii dezvãluite de presa câtiva ani mai târziu. Decizia luatã la Bucuresti în 2013 de a paria pe oligarhul care tine statul moldovean în captivitate pare sã fie mai degrabã emotionalã, decât rationalã. În acest caz, Plahotniuc este mai degrabã un proiect al PSD-ului. Cel mai adesea, atât la Bucuresti cât si la Chisinãu, se afirmã, sub acoperirea anonimatului, cã Plahotniuc ar fi proiectul SIE, ceea ce e dificil de verificat.
Aproape un stat esuat
Noua editie a coalitiei pro-europene, AIE, construitã dupã alegerile parlamentare din noiembrie 2014, avea în centrul ei tot partidul lui Filat, pentru cã PLDM obtinuse cel mai mare numãr de voturi si respectiv de deputati, dintre partidele pro-europene. Numai cã, la câteva sãptãmâni dupã alegeri, la începutul anului 2015, s-a detonat bomba: s-a anuntat „furtul secolului”, mai precis „s-a descoperit” disparitia din trei bãnci a unui miliard de dolari, o sumã uriasã pentru cea mai sãracã tarã din Europa. La Chisinãu a început un sir lung de proteste, de adunãri publice la care au participat zeci de mii de oameni. Dinspre România liniste. Nici mãcar dezvãluirea spãlãrii a aproape 20 de miliarde dolari prin instantele moldovenesti, ai cãror beneficiari erau persoane din anturajul presedintelui Vladimir Putin, n-a generat semne de întrebare la Bucuresti. Primul ministru Ponta continua sã facã câteva vizite pe an, proiectele româno-moldovenesti mergeau mai bine ca niciodatã. La ultima vizitã efectuatã la Chisinãu, la 26-27 august 2015, premierul Ponta s-a dus direct la hotelul „Nobil”, pentru a se întâlni cu proprietarul acestuia, oligarhul Plahotniuc, spre stupefactia premierului si a ministrilor moldoveni care-l asteptau cu garda de onoare la sediul guvernului. În fata protestelor tot mai intense, rãspunsul regimului oligarhic de la Chisinãu a fost votarea ridicãrii imunitãtii parlamentare a lui Vlad Filat (PDM a votat alãturi de socialistii si comunistii pro-rusi) si arestarea fostului premier, la 15 octombrie. Previzibil, un astfel de pas a dus la cãderea guvernului si a generat o amplã crizã care a zguduit scena politicã de la Chisinãu. Vârful acestei crize l-a reprezentat tentativa lui Plahotniuc de a deveni el însusi prim ministru al Republicii Moldova. Încercarea a esuat din cauza mobilizãrii ambasadelor occidentale din Chisinãu si a unui incident bizar, din care rezulta cã presedintele Nicolae Timofti era santajat de însusi Plahotniuc”.
Iatã proba care aratã cã PSD merge cu Plahotniuc „pânã la capãt”!
„La 4 martie 2016, Curtea Constitutionalã a Republicii Moldova reintroducea alegerile prezidentiale, într-o republicã parlamentarã. Desi scrutinul prezidential avea potentialul sã spargã frontul anti-oligarhic, prin retragerea lui Nãstase si sustinerea acordatã Maiei Sandu, gruparea pro-europeanã, desi a pierdut alegerile, a iesit întâritã. Victoria categoricã a PSD în alegerile din decembrie 2016 a generat doar schimbãri stilistice în abordarea relatiei cu Republica Moldova. Guvernele PSD care s-au succedat în 2017-2018 au redus frecventa contactelor, dar au pãstrat directia nealternatã, anume sustinerea neconditionatã a regimului tot mai autoritar instaurat de Plahotniuc”, scrie în analiza Hotnews.
„Chisinãul, paralizat de demonstratii, SUA l-a sustinut pe Plahotniuc”
„Votarea în Parlament a lui Pavel Filip, candidatul PDM la functia de prim-ministru, depunerea jurãmântului la miezul noptii, într-un Chisinãu paralizat de demonstratii de protest, a fost posibilã si datoritã sustinerii eficiente pe care Plahotniuc a primit-o de la Bucuresti, unde tocmai se instalase guvernul „tehnocrat” condus de fostul comisar european, Dacian Ciolos. SUA l-a sustinut deschis sau mãcar tacit pe Plahotniuc si regimul sãu de la Chisinãu. Teza principalã promovatã de diplomatia românã era cã în numele stabilitãtii, Occidentul ar trebui sã-l sprijine pe Plahotniuc. Vizita Victoriei Nuland la Bucuresti, la 18 ianuarie 2015, a oferit ocazia diplomatiei române de a continua lobby-ul pentru Plahotniuc, început în Lituania. Seria actiunilor de lobby pentru regimul Plahotniuc, desfãsurate de Ministerul Afacerilor Externe al României a continuat, la 29 ianuarie 2015, cu un briefing pentru misiunile diplomatice ale statelor UE si NATO acreditate la Bucuresti, pe tema evolutiilor politice din Republica Moldova. Briefingul a fost sustinut de secretarul de stat Daniel Ionitã, care – previzibil – a accentuat asupra importantei „mentinerii stabilitãtii Republicii Moldova”.
