DECIZIE… Curtea Constitutionalã a României (CCR) a anuntat ieri cã Legea privind Statutul alesilor locali contine formulãri imprecise, lipsite de claritate si imprevizibile, potrivit motivãrii deciziei prin care a fost admisã o sesizare de neconstitutionalitate formulatã de parlamentari ai PNL si PMP. „Prin modul inexact de redactare a textelor legale criticate, se ajunge la situatia în care toti consilierii locali, consilierii judeteni sau primarii devin independenti în caz de fuziune. Însã, o atare redactare a textului constituie chiar o contradictie în termeni cu scopul fuziunii prin absorbtie, întrucât, pe de o parte, nu se creeazã un partid nou, iar, pe de altã parte, partidul absorbant este cel ce rãmâne cu personalitatea juridicã si care, de altfel, a participat în alegeri”, aratã CCR.
„Faptul cã nu mai este acel partid în forma „purã” de la alegeri nu poate conduce la ideea cã toti consilierii locali, cei judeteni sau primarii sãi urmeazã sã devinã independenti în mod obligatoriu. S-ar ajunge în situatia ca un partid politic absorbit, ori cât de mic, ar fi sã provoace pentru partidul absorbant pierderea tuturor consilierilor locali, judeteni sauprimarilor, acestia urmând sã devinã independenti”, se aratã în motivarea CCR. Curtea apreciazã cã, prin modul de redactare a normei legale, o astfel de ipotezã este plauzibilã, deoarece din formularea textului se întelege cã situatia de exceptie reglementatã expres prin modificarea legislativã operatã vizeazã oricare dintre cele douã categorii de partide – absorbit sau absorbant. „Acceptarea unei asemenea solutii legislative ar echivala cu o bulversare a functionãrii sau compozitiei politice a consiliilor locale si judetene, autoritãti publice fundamentale ale statului. Prin urmare, având în vedere modul general de formulare a textului, care nu se limiteazã la situatia partidului absorbit sau a celui rezultat din contopire, Curtea constatã caracterul sãu imprecis, lipsit de claritate si imprevizibil. Or, încãlcarea acestor cerinte de calitate a legii este contrarã art.1 alin.(5) din Constitutie”, precizeazã CCR.
Si presedintele CJ Vaslui ar trebui ales prin vot al populatiei, cred magistratii CCR
Curtea Constitutionalã apreciazã cã aceleasi probleme de calitate a legislatiei sunt puse în discutie si prin faptul cã, în prezent, presedintele consiliului judetean nu mai este ales prin scrutin uninominal, ci de cãtre consilierii judeteni, din rândul acestora, astfel cã nu mai este clar în ce conditii îsi poate pierde calitatea de consilier judetean. „În logica textului, dacã presedintele consiliului judetean pierde calitatea de membru al partidului politic, prin excludere, în continuare îsi poate mentine functia de presedinte al consiliului judetean, fãrã a îndeplini, însã, conditia sine qua non cu privire la calitatea de consilier judetean, calitate pe care, în mod primar, o detine. Or, într-o astfel de situatie, nu se poate accepta cã functia de conducere poate fi exercitatã cu neîndeplinirea conditiilor necesare ocupãrii functiei de bazã. Prin urmare, în lipsa corelãrii articolului unic pct.2 (cu referire la art.15 alin.(2) lit.g1 )) din legea criticatã cu art.1 alin.(5) din Legea nr.115/2015 se ajunge la o situatie juridicã neclarã în privinta presedintelui consiliului judetean, sub aspectul pierderii calitãtii sale de membru al partidului pe listele cãruia a fost ales ca si consilier judetean. Astfel, un consilier judetean care a fost ales în considerarea acestei calitãti drept presedinte al consiliului judetean va continua sã fie presedinte al consiliului judetean, fãrã sã mai fie consilier judetean”, se explicã în motivare. Conform aceleiasi surse, o asemenea solutie legislativã nu a fost reglementatã si în privinta viceprimarului, care este, de asemenea, ales indirect dintre consilierii locali, iar dacã pierde calitatea de consilier local pierde, în mod logic, si calitatea de viceprimar. „Totodatã, sintagma „presedintele consiliului judetean ales pe lista unuia dintre aceste partide politice” din cuprinsul articolului unic pct.2 (…) din legea criticatã este inexactã, din moment ce presedintele consiliului judetean nu este ales pe lista unui partid politic, ci consilierul judetean este ales pe o astfel de listã. Prin urmare, întrucât, pe de o parte, presedintele consiliului judetean nu mai este o autoritate distinctã, iar, pe de altã parte, nu este ales pe lista unui partid politic, rezultã cã textul criticat contine si o lipsã de acuratete evidentã care afecteazã claritatea, precizia si previzibilitatea legii, fiind, astfel, contrarã prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie”, se mai aratã în motivare.