ZIUA IMNULUI NATIONAL…Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) „Elena Cuza” din Bârlad, a marcat vineri, 27 iulie, Ziua Imnului National, într-un mod inedit. Înafarã de a cânta imnul României, „Desteaptã-te Române”, precum si câte o strofã din toate cele cinci imnuri nationale avute de România pânã acum, a fost anuntatã si înfiintarea Filialei Judetene Vaslui a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni si a Filialelor Municipale Vaslui, Bârlad si Husi, prima de acest gen din tarã! Invitatii de marcã ai acestei manifestãri au fost din Vaslui, Husi si Iasi. Momentul artistic a fost asigurat de Ion Chiriac, unul dintre fratii Chiriac lansati de Adrian Pãunescu cu Cenaclul Flacãra, în muzica folk româneascã.
Vineri, 27 iulie, la CARP Bârlad s-a sãrbãtorit în avans Ziua Imnului National, care se marcheazã pe 29 iulie. „Simbolurile Nationale – Stema, Drapelul si Imnul – fac parte si reprezintã identitatea nationalã a fiecãrei natiuni, ceea ce fãrã îndoialã si în tara noastrã înseamnã o stare de spirit, fiind o mândrie si foarte dragi românilor. Imnul de Stat este un cântec bãrbãtesc, solemn, apãrut odatã cu formarea statelor nationale si adoptat oficial ca simbol al unitãtii. E o melodie triumfalã, menitã sã ne ajute sã ne simtim mai patrioti ca de obicei. Scriitorul Andrei Gabriel Plesu spune despre imn cã „trebuie sã aibã capacitatea de mobilizare si de reprezentare care e necesarã oricãrui cetãtean al oricãrei tãri ca atunci când aude aceastã compozitie sã simtã cã e solidar cu concetãtenii lui.” Eforturile românilor de a trãi într-o tarã liberã si unitã au fost mereu insuflate de puterea cuvântului si avântul patriotic al muzicii pe fundalul imnului. În aceastã zi sã ne aducem aminte de ceea ce este fundamental pentru acest popor si anume unitatea si întelegerea, iar asa cum spunea cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu: „Pe cum ne vedeti azi îmbrãtisati frãteste, asa sã rãmânã îmbrãtisati pe veci toti fratii români!”. Imnul National al României are o istorie proprie, pe cât de interesantã, pe atât de tumultoasã si surprinzãtoare.”, a precizat Mihai Nicolae, presedintele CARP Bârlad.
Invitati de marcã la manifestarea de la CARP Bârlad
Printre cei invitati de presedintele CARP Bârlad, Nicolae Mihai, la manifestarea de ieri se numãrã: prof. Ravaru Dan din Vaslui, col.(r) Focsa Mihai Stefan, din Iasi, Comandor aviator (r) Gheorghe Stefan, care a prezentat rolul pilotului militar Vasile Niculescu în rãzboiul pentru întregirea neamului, conf. dr. univ. Amititeloaie Alexandru, redactor sef al emisiunii „Inimã de român”- postul regional de televiziune Apolonia Tv Iasi, care a anuntat înn premierã la Bârlad, înfiintarea Filialei Judetene Vaslui a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni si a Filialelor Municipale Vaslui, Bârlad si Husi, precum si „Rolul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni” în realizarea Marelui Act de la 1 decembrie 1918. A urmat apoi un moment artistic deosebit, realizat de cantautorul folk Ion Chiriac, si recitatorul prof. Dan Ailincãi, metodist la Scoala Gimnazialã Nr. 1 Vãleni. Au mai participat cu momente artistice deosebite Corul „Crizantema” al CARP Bârlad, Danis Mãdãlina , care a interpretat „Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie” de Mihai Eminescu, prof. Petrus Andrei, care a recitat o poezie proprie intitulatã „Imnul tãrii „ si Ansamblul „Rãzesii” din Pogonesti, condus de prof. Dumitru Andrei. De mentionat cã din acest Ansamblu Folcloric face parte si primarul comunei Pogonesti, Ioan Stoica, care este nelipsit de orice spectacol.
Istoria Imnului National al României
Ziua de 29 iulie a fost desemnatã, în 1998, drept „Ziua Imnului National al României”, intitulat „Desteaptã-te, române !”, simbol al unitãtii Revolutiei Române de la 1848. În varianta prescurtatã imnul este intitulat Desteaptã-te române si contine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei „Un rãsunet”. Versurile imnului national actual al României apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducãtor, un adevãrat tribun al al epocii Revolutiei de la 1848. Muzica a fost compusã de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet si culegãtor de folclor. Poemul „Un rãsunet” al lui Andrei Muresanu a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann si cântat pentru prima datã pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea. Ideea unui imn national s-a nãscut încã din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivitãtile oficiale unde apãrea domnitorul tãrii. În anul 1881 cu prilejul încoronãrii regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima datã în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de „Zdrobite cãtuse”, apoi de „Te slãvim, Românie!” si de imnul comunist „Trei culori”. Acestuia i-a luat locul dupã Revolutie „Desteaptã-te, române!”. La ocazii festive se interpreteazã strofele 1, 2, 4 si 11.
