GRABÃ MARE…Proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor solide în judetul Vaslui” s-a terminat, cel putin la faza de obiective care trebuiau finalizate, însã greul abia acum începe, în mod paradoxal. Dupã ce, timp de câtiva ani, conducerea CJ Vaslui si primarii au dormit si nu s-au interesat deloc de probleme specifice acestui sistem, precum locuri de depozitare a gunoaielor pentru toatã lumea, distributia de compostoare individuale pentru fiecare gospodãrie, pubele si containere distribuite pe fiecare loc de depozitare, iatã cã acum, când groapa de la Rosiesti este gata si se poate trece la lucru în tot judetul apar probleme care puteau fi rezolvate cu luni sau chiar ani înainte. O situatie care îl iritã la maxim pe presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, cel care a anuntat, ieri, toti primarii vasluieni cã aceia care nu rezolvã problemele legate de sistemul integrat al deseurilor vor avea de-a face cu el, când va fi vorba de rectificãri bugetare.
“Bunurile care sunt prin curtile noastre de câtiva ani de zile trebuie predate cât mai repede pentru destinatiile care v-au fost alocate dumneavoastrã. Probabil cã v-ati obisnuit cu ele prin curtile primãriilor, probabil cã unii le-ati dat si o altã întrebuintare, bãnuiesc, temporarã, însã de acum înainte trebuie sã primeascã rolul pentru care v-au fost predate. Toate vor trebui predate cãtre operatorii nostri. Bunurile respective vor trebui predate în aceastã sãptãmânã, pânã pe 30 iulie, cãtre operatori, prin proces verbal”, a spus Buzatu, ieri, la întâlnirea cu toti primarii din judet. Despre ce bunuri vorbeste presedintele Consiliului Judetean? Câteva zeci de mii de compostoare individuale pentru fiecare gospodãrie în parte, pentru resturi vegetale, mii si mii de containere pentru locurile de depozitare, alte bunuri si echipamente. Doar 24 de primãrii din cele 86 din judet au predat, în acesti ani, compostoare individuale cãtre populatie, restul au preferat sã astepte. Dar, iatã, a venit timpul când sistemul integrat poate sã functioneze, numai cã primarii nu sunt pregãtiti si mai au o multime de lucruri de rezolvat. Vorbim de lucruri care ar fi putut fi puse la punct de multi ani de zile, de prin 2013, însã conducerea CJ Vaslui, dar si edilii localitãtilor, au tot lãlãit-o, pe principiul “Om face noi ceva, când s-o termina treaba”. Iatã cã proiectul european este gata, numai primarii vasluieni nu sunt, fie cã este vorba de containere, eurocontainere sau compostoare individuale, nici mãcar cu taxele de salubritate lucrurile nu sunt puse la punct. Am ajuns acum, la finele lunii iulie 2018, iar lucrurile nu sunt pregãtite pentru implementare, desi avem informatii cã groapa de la Rosiesti este deschisã deja si poate prelua cantitãtile de deseuri din tot judetul, iar statiile de transfer pot da drumul la treabã în orice moment.
“Ce facem, domnule presedinte, cum colectãm taxele de la cei plecati?”
Horatiu Cãrãusu, primarul comunei Bãcesti, a ridicat o întrebare care i-a multumit pe multi dintre primarii prezenti. “Domnule presedinte, cum vom colecta taxele de salubritate de la cei care sunt afarã? Stim cã se percep taxe functie de numãrul de locuitori dintr-o localitate, cel oficial, de la recensãmânt. Ori, noi, la Bãcesti, avem în jur de 1.500 de oameni plecati afarã. Cum sã încasãm taxe, dacã ei nu stau în comunã?”, a întrebat primarul, în aprobarea colegilor sãi. “Dumneavoastrã, primarii, aveti roluri la primãrii si oamenii pe care îi aveti îi cunosc pe fiecare cetãtean în parte. Dacã stiti cã un locuitor e plecat de doi-trei ani de acasã, îl puteti excepta de la plata taxei. Dacã el a plecat de 2-3 sãptãmâni afarã si se întoarce acasã, trebuie sã plãteascã pentru deseurile menajere. Obiectivul nostru este sã colectãm taxe de la cât mai multi contribuabili. O sã vã dãm o solutie legalã la aceastã problemã, însã un lucru e sigur: de la data la care operatorul începe sã colecteze deseurile menajere, va trebui sã plãtiti, altfel riscati sã vã treziti cu munti de gunoaie în comunele dvs. Cei care nu vor rezolva situatia, vor trebui sã stie cã nu mã voi mai bate la Guvern pentru echilibrarea bugetarã a localitãtilor lor, pentru cã eu am tot înteles unele lucruri, dar s-a ajuns prea departe”, a spus Buzatu, vizibil supãrat.
La Zorleni, primãrita Hultoanã a amenajat 50 de locuri de depozitare a deseurilor
Urmeazã o sãptãmânã de foc pentru Buzatu si primarii din judet, o sãptãmânã în care tot ce înseamnã pubele, compostoare individuale sau locuri de depozitare trebuie finalizate în mod clar, pe bazã de procese verbale de predare primire. Este adevãrat, sunt lucruri care ar fi putut fi realizate din timp. De exemplu, prin proiectul de management al deseurilor sunt prinse 800 de locuri de depozitare în tot judetul, în mediul rural. Ori, multe primãrii au fãcut câte un spatiu de depozitare pentru un sat cu sute de gospodãrii, iar oamenii vor umbla cu pungile de gunoi câtiva kilometri, pânã la locul de depozitare. Comuna Zorleni este singura din judet care a prevãzut si realizat 50 de spatii de depozitare, astfel încât locuitorii nu au de mers mult pânã la un punct de depozitare. În rest, jale mare, semn cã fiecare primar s-a grãbit sã stabileascã o locatie pentru depozitarea gunoaielor, fãrã sã se gândeascã prea mult la ceea ce urmeazã. Un mare merit în finalizarea documentatiilor gropii de gunoi de la Rosiesti îl are conducerea Agentiei de Protectia Mediului, care s-a bãtut pentru ca operatorul gropii sã primeascã documentatiile în timp record, de doar 5 luni. “Am reusit, în aceste luni, sã eliberãm autorizatia integratã de mediu necesarã desfãsurãrii activitãtii depozitului ecologic de la Rosiesti, desi termenul poate ajunge la 1 an de zile fiind o procedurã foarte complexã. Rosiestiul este în regulã, în acest moment. Totusi nu pot fi eliberate autorizatiile de mediu pentru operatorii de colectare din cele cinci zone de colectare din judet deoarece nu s-au primit toate documentele necesare autorizãrii.”, a specificat conducerea Agentiei pentru Protectia Mediului.
