PASI MÃRUNTI… Restituirea si privatizarea terenurilor forestiere în tãrile din Europa Centralã si de Est a urmãrit crearea unui sector forestier privat si a unei economii de piatã în mediul rural. În România, în general, dar si în judetul Vaslui, în mod special, politicile generale de reformã au urmãrit reconstituirea proprietãtii private asupra terenurilor forestiere conform cu situatia existentã înainte de nationalizare prin legile fondului funciar. La nivelul Directiei Silvice Vaslui, ca efect al aplicãrii legilor proprietãtii au fost retrocedate terenuri forestiere a cãror suprafatã însumeazã în prezent 27.274 hectare, în timp ce peste 1.200 de hectare nu sunt puse în posesie nici acum.
Motivele nepunerii în posesie a persoanelor fizice sau juridice cu terenurile forestiere validate de cãtre comisiile judetene de fond funciar, care au existat pe lângã Prefecturã în ultimii 27 de ani, au avut mai multe motive. Fie a fost vorba de existenta pe rolul instantelor judecãtoresti a unor litigii apãrute dupã validare între potentialii mostenitori, fie proprietarii nu sunt de acord cu suprafetele si amplasamentele terenurilor forestiere validate de comisiile judetene de fond funciar, fie lipsa cadastristilor autorizati de la comisiile locale de fond funciar care sã efectueze mãsurarea terenurilor forestiere supuse retrocedãrii. O altã cauzã o reprezintã neîntocmirea planurilor parcelare de cãtre comisiile locale de fond funciar, pe baza cãrora sã se realizeze delimitarea în teren a terenurilor forestiere supuse retrocedãrii, cât si nealocarea de la bugetul statului a fondurilor necesare efectuãrii mãsurãtorilor terenurilor forestiere supuse retrocedãrii.
Cãtãlin Idriceanu, director general Directia Silvicã: „Avem o legislatie care pune ordine în acest sector”
„Astfel, în cei 27 ani scursi de la aparitia primei legi de fond funciar pãdurea privatã a persoanelor fizice sau a comunitãtilor a fost marcatã de ritmul lent al reconstituirii dreptului de proprietate, de un întreg sir de litigii si conflicte, de ambiguitãtile cadrului legislativ cu privire la asigurarea pazei si integritãtii micii proprietãti forestiere, de dificultãtile privind asigurarea legalitãtii recoltãrii de lemn, dar mai ales de absenta unei rezolvãri a conflictului de interese public-privat în activitatea de gestionare a resursei forestiere. În ultimii ani, a fost elaborat un complex de norme alcãtuind asa-zisul regim silvic aplicabil proprietãtii forestiere, indiferent de detinãtor, care face ordine în acest sector. Legislatia existentã are ca linii directoare urmãtoarele principii: obligativitatea mentinerii folosintei forestiere a terenului; controlul cantitãtilor de lemn recoltate pentru a nu depãsi posibilitatea anualã a pãdurilor; respectarea functiilor pãdurii (stabilirea unor vârste minime sub care s-a interzis tãierea, gestionarea intensivã a pãdurilor cu functii de protectie, interzicerea tãierilor în ariile protejate, Natura 2000 etc.); instituirea unui sistem minim de gestionare, tradus prin elaborarea unui plan de amenajament pentru proprietatea forestierã de peste 10 ha si asigurarea administrãrii si serviciilor silvice prin intermediul unor structuri silvice autorizate, în care sã activeze personal de specialitate”, explicã ing. Cãtãlin Idriceanu, directorul executiv al Directiei Silvice Vaslui. Dacã în cazul proprietãtilor forestiere cu suprafete mai mari de 10 hectare îndeplinirea cumulativã a obligatiilor ce izvorãsc din aplicarea regimului silvic a fost posibil de sustinut, prin exploatarea rationalã a resurselor pãdurii, în aproape toate cazurile micilor proprietãti forestiere din judetul Vaslui, nesustenabile economic, din cauza lipsei contractãrii serviciului de pazã pãdurea a fost tãiatã ras, fãrã a se asigura de cãtre detinãtori conditiile optime de regenerare.
Sute de hectare au fost rase de proprietari si transformate în pãsuni
În unele cazuri, pãdurile private au fost defrisate si transformate în pãsuni. Din analiza evidentelor Direcției Silvice Vaslui rezultã cã din pãdurile retrocedate prin efectul Legii nr. 18/1991 o suprafațã de circa 525 hectare a fost defrisatã si transformatã în pãsuni. „Pânã la modificãrile si completãrile aduse Codului silvic, operate în anul 2017, respectarea regimului silvic de cãtre micii proprietari a presupus costuri foarte mari de asigurare a pazei si integritãtii pãdurii, asigurarea lucrãrilor de regenerare ale acesteia, realizarea de lucrãri de prevenire si combatere a bolilor, incendiilor si multe altele în conditiile interzicerii recoltãrii de lemn fãrã amenajament silvic. Din acest motiv, o micã parte din proprietarii de pãdure au fost dispusi sã încheie contracte de pazã cu ocoalele silvice. Ori, legea s-a schimbat, iar acum proprietarii de pãduri cu suprafata de maximum 10 hectare nu mai sunt obligati sã elaboreze amenajamente silvice, iar în cazul în care au încheiate contracte de prestãri servicii cu ocoale silvice pe o duratã de minimum 10 ani au dreptul sã recolteze un volum de maximum 5 mc/an/ha în funcție de starea pãdurii”, explicã directorul Idriceanu. Cifrele oficiale aratã cã în evidenta ocoalelor silvice din structura Directiei Silvice Vaslui se asigurã servicii silvice în baza contractelor de prestãri servicii silvice si de administrare pentru fondul forestier pentru un numãr de 2.239 persoane fizice și juridice, cu suprafata totalã de 11.894 hectare. Având în vedere cã mai sunt în jur de 4.000 de hectare contractate cu structuri silvice private, rezultã cã 11.000 de hectare de pãduri sunt la cheremul hotilor, neavând nicio pazã. Se fac eforturi pentru a prelua si aceastã suprafatã, în colaborare cu Garda Forestierã, astfel cã s-au pregãtit documente pentru preluarea a peste 2.300 de hectare, pânã la finele lunii mai. În concluzie, Directia Silvicã Vaslui prin ocoalele silvice din subordine va finaliza pânã la sfârsitul anului 2018 actiunea de preluare în pazã a terenurilor forestiere pentru care Gãrzile Forestiere Focsani si Suceava au transmis notificãri de preluare în pazã.
