ANIVERSARE…Partidul National Liberal a fost fondat pe 24 mai 1875. În acest an, liberalii marcheazã 143 de ani de la înfiintarea formatiunii politice. Este unul din principalele partide din România și totodatã cea mai veche formațiune politicã din țarã, este numit si Partidul Unirii care a fãcut România Mare si modernã. PNL îsi doreste sã devinã cea mai puternicã fortã politicã din România, motorul dezvoltãrii, progresului si modernizãrii.
Constituirea statului românesc a fost prima bãtãlie politicã si diplomaticã pe care prima generatie de liberali a cîstigat-o dupã revolutia de la 1848. Secolulul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea româneascã momentul cuplãrii la spatiul cultural si politic al Europei Occidentale. Pentru tineri precum I. C. Brãtianu, Dimitrie Brãtianu, Mihail Kogãlniceanu, C.A. Rosetti etc., declansarea Revolutiei de la 1848 reprezenta ocazia mult asteptatã pentru afirmarea în spatiul românesc a unor valori precum libertate individualã, egalitatea în fata legii, garantarea proprietãtii etc. Principii si idei care fãceau parte deja din vocabularul lor politic. Experienta acumulatã dupã înfrângerea revolutiei avea sã-i determine pe cei mai multi dintre ei sã se angajeze într-o amplã actiune de convingere a opiniei publice europene si a liderilor politici importanti cu privire la necesitatea si utilitatea, chiar si pentru interesele lor, a constituirii unui stat românesc unitar la nordul Dunãrii. Reusind sã cointereseze în acest proiect national marile puteri, mai întâi în acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Principatelor Române si apoi în recunoasterea lui Carol de Honezollern ca monarh constitutional, liberalii si-au adjudecat statutul de întemeietori ai statului românesc modern unitar. Pentru liberali, reforma electoralã, scolarã si cea agrarã reprezentau piese importante din angrenajul statului român modern pe care se angajau, începând chiar din 1859, sã-l construiascã împreunã cu Al. I. Cuza, el însusi membru al familiei liberale. Evolutia ulterioarã a statului român a fost expresia viziunii pe care liberalii o aveau asupra directiei ce trebuia urmatã dupã 24 ianuarie 1859. Constitutia de la 1866, recunoscutã chiar si de cãtre adversari ca fiind un act politic de esentã liberalã, consfintea în mod categoric principii ale unui stat modern pentru care Partidul National Liberal luptã si în prezent: separarea puterilor, libertatea presei, garantarea proprietãtii etc. Învãtînd din lectia anilor petrecuti în opozitie (1868-1875), liberali apartinând mai multor curente de gândire si actiune politicã de nuantã liberalã decideau la 24 mai 1875 formarea unei mari aliante politice numitã “Coalitia de la Mazar Pasa”, devenitã nucleul viitorului Partid National Liberal si creuzetul elaborãrii unei legislatii modernizatoare nu doar a industriei românesti, ci si a educatiei, agriculturii, transporturilor etc. „Parteneriatul” instituit în timp între I.C. Brãtianu si Carol I asigura României o lungã guvernare liberalã (1876-1888) sub auspiciile cãreia societatea româneascã dobândea tot mai mult profilul unei societãti moderne, pe numeroase paliere. Independenta, proclamarea regatului si aderarea României la Tripla Aliantã deveneau alte succese ale unui guvern care, sub bagheta lui I.C. Brãtianu, punea cãrãmidã peste cãrãmidã în consolidarea unei Românii preocupatã nu doar de modernizarea internã, dar si de pozitia pe care o ocupa în planul relatiilor internationale Începutul secolului XX aducea pentru Partidul National Liberal, dar si pentru societatea româneascã în ansamblul ei, noi provocãri. În timp ce marile puteri dãdeau semne cã sunt tot mai nerãbdãtoare, privind o nouã redesenare a hãrtii geopolitice a Europei, pentru români problema agrarã, dar si cea a participãrii la viata politicã a unui numãr mai mare de cetãteni devin tot mai presante. Pentru gestionarea ambelor probleme, dar si o abordare pragmaticã în politica externã era nevoie de curaj si determinare. Era de aceastã datã rândul unei noi generatii de liberali, grupatã în jurul lui Ionel Brãtianu, sã-si asume iesirea dupã doi ani de neutralitate dintr-o aliantã care nu putea oferi garantii cu privire la îndeplinirea unui proiect precum era cel al unirii tuturor românilor într-un singur stat. Ionel Brãtianu împreunã cu regele Ferdinand de aceastã datã, au înteles rapid cã eroismul soldatilor de la Mãrãsesti, Mãrãsti si Oituz putea fi rãsplãtit doar cu împroprietãrirea pe noi terenuri agricole si obtinerea dreptului de vot. Era vremea deciziilor cu gândul la viitorul tãrii, si nu la interesul politic personal. Lectiile oferite de luptele politice anterioare aveau sã-l ajute pe Ionel Brãtianu ca prin negocierile purtate înainte de intrarea României în rãzboiul din 1916 sã genereze conditiile esentiale pentru realizarea Marii Uniri, prin recunoasterea de cãtre Marile Puteri a dreptului istoric al românilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul si Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard. Dimpotrivã a fost expresia concretã a viziunii si tenacitãtii unor lideri politici dedicati, care au înteles foarte clar misiunea ce trebuiau sã o ducã la îndeplinire. România anului 1918 devenise din proiect realitate, dintr-un deziderat un vis împlinit datoritã loialitãtii, curajului si iscusintei liberalilor români.
Actuala generatie trebuie sã pãstreze idealurile fondatorilor
Reluarea activitãtii politice dupã 1990 a fost cãlãuzitã de aceleasi valori si principii reformatoare si modernizatoare pentru societatea românescã, apãrând în tumultoasa perioadã de tranzitie valorile fundamentale ale natiunii române: libertatea individualã, dreptul la proprietate, libertatea economicã, egalitatea în drepturi, separatia puterilor în stat, economia de piatã, etc. Este datoria actualei generatii sã pãstreze idealurile fondatorilor Partidului National Liberal, sã le îmbogãteascã aducându-le în actualitate si sã le transmitã mai departe noilor generatii, reafirmând atasamentul fatã de valorile patriotismului si fatã de o Românie care îsi respectã patrimoniul istoric si valorile traditionale. Tinta liberalilor de astãzi este transformarea Partidul National Liberal în cea mai puternicã fortã politicã din România, motorul dezvoltãrii, progresului, modernizãrii si afirmãrii natiunii române în lume. La multi ani, liberali! La multi ani Partidului National Liberal!
