CONFERINTÃ Conferinta cu tema „Religiozitatea lui Eminescu” are loc astãzi, 15 mai, la orele 11.00, la Biserica „Sf. Ilie” din Bârlad. Manifestarea face parte din programul Zilelor Culturale ale Bârladului ce se desfãsoarã pânã pe 20 mai, sub egida Primãriei Municipiului Bârlad si a Consiliului Local Bârlad. „Ne vom bucura de participarea Preasfintitului Ignatie, Episcopul Husilor, a prof. univ. dr. Nicu Gavrilutã de la Universitatea <<Al. Ioan Cuza>> din Iasi, a directorului Editurii <<Junimea>> si fondator al revistei <<Scriptor>> – Lucian Vasiliu, precum si a profesorului critic literar Gruia Novac. Gazda evenimentului va fi preotul protopop al Bârladului, Vasile Lãiu, activitatea desfãsurându-se în parteneriat cu Episcopia Husilor si Protopopiatul Bârlad”, a precizat bibliotecar Geta Modiga, curatorul Centrului „Mihai Eminescu” din Bârlad. Accesul la acest important eveniment cultural este liber.
Despre religiozitatea marelui poet, care dorea sã devinã cãlugãr!
Legãtura poetului Mihai Eminescu cu religia este un subiect controversat, despre care au scris în permanentã cercetãtorii si eminescologii. Scrierile sale sunt pline de referinte mitologice, filosofice si religioase. Eminescu, asa cum aratã întreaga sa operã, a fost atras mult de filosofia orientalã si, în acelasi timp, în poezii precum “Împãrat si Proletar” condamna religia, considerând-o un jug. Pentru unii, marele poet a fost ateu si rãzvrãtit, dusman neîmpãcat al formelor artificiale sau menite sã subjuge spiritul si gândirea liberã. Sunt, însã, si cercetãtori care spun cã, de fapt, Eminescu era un credincios, un om atasat de religia ortodoxã, în care a fost botezat în copilãrie, în biserica Uspenia din municipiul Botosani. Un argument în plus pentru faptul cã Eminescu era adept al credintei crestine, este educatia religioasã a acestuia. Este cunoscut faptul cã Eminescu a crescut la Ipotesti, în apropierea Mãnãstirii Agafton, acolo unde trãiau, ca monarhi, mãtusile sale din partea mamei. Mai precis este vorba despre Fevronia, Olimpiada si Sofia. Mai mult decât atât, tot din partea mamei, Eminescu mai avea doi unchi cãlugãri, Calinic si Jachift, din familia Iurascu. Eminescu îsi vizita, în copilãrie, în repetate rânduri, mãtusile la mãnãstire si se pare a deprins de la acestea rugãciuni si notiuni de dogmã. “La Mãnãstirea Agafton a cunoscut Eminescu întâia oarã cenobitismul crestin-ortodox si pravilele lui si toatã trista lui frumusete”, preciza Gala Galaction. Eminescu strângea si donatii pentru mãnãstiri, fiind cunoscut faptul cã Eminescu s-a implicat într-o campanie de strângere de fonduri pentru a-i ajuta pe cãlugãrii de la Muntele Athos. În special erau strânse fonduri pentru lãcasurile de cult unde se aflau si multi monarhi români. Mai precis, Eminescu s-a implicat personal pentru ajutorarea Arhimandritului Chiriac, staretul de la schitul atonit Cotlomus printr-o campanie demaratã în ziarul „Timpul„. „Acuma, pentru întâia datã, ne întâmpinã o tendentã într-adevãr vrednicã de toatã lauda. S.S. Arhimandritul Chiriac, român nãscut în Botosani, a întreprins o cãlãtorie prin tãrile noastre spre a aduna mai cu seamã cãrti pentru înfiintarea unei biblioteci la schitul Cotlomusului, al cãrui staret este”, scria poetul în numãrul din 10 august 1878 al ziarului „Timpul”. Eminescu dorea sã se cãlugãreascã, fiind descoperit cã, în perioada cea mai neagrã a existentei sale, poetul si-a exprimat intentia de a se cãlugãri. Dezamãgit de sicanele contemporanilor, de situatia politicã a României din vremea sa, obosit de munca sustinutã de la ziarul “Timpul”, Eminescu se gândea tot mai des la cãlugãrie.
