JOACA DE-A JUDECATA
DREPTATE…Cristinel Poede, amenintat cu pistolul la tâmplã, a avut câstig de cauzã la CEDO iar recent, Curtea de Apel Iasi i-a aprobat solicitarea de tragere la rãspundere a tuturor magistratilor care i-au judecat cazul.
ANCHETÃ…Mai multi judecãtori si procurori vasluieni sunt urmãriti penal pentru abuz în serviciu si neglijentã în serviciu, dupã ce toate deciziile acestora în cazul lui Cristinel Poede au fost întoarse la 180 de grade de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. În 2009, Poede a fost amenintat cu pistolul la tâmplã de cãtre agentul Cosmin Dragalina de la Politia Rutierã, pentru cã parcase neregulamentar. Vasluianul s-a adresat instantelor din Vaslui si Iasi, reclamând comportamentul abuziv al politistului. Asa cum era de asteptat nici Tribunalul Vaslui si nici Curtea de Apel Iasi nu i-au dat câstig de cauzã vasluianului, asa cã acesta a ajuns cu plângerile tocmai la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Curtea de la Strasbourg a hotãrât cã vasluianul Cristinel Poede fusese, într-adevãr, supus torturii si a obligat statul român sã-i plãteascã daune de 7.500 de euro. Cu decizia CEDO favorabilã, victima lui Dragalina a cerut tragerea la rãspundere a tuturor magistratilor care i-au judecat cazul în România, iar judecãtorii Curtii de Apel Iasi i-au aprobat, sãptãmâna trecutã, cererea.
În ultimii ani, mai multi vasluieni au fost amenintati cu arma de foc de cãtre agentii Serviciului Rutier. Cazul lui Adrian Munteanu, din urmã cu douã luni, este cel mai recent si, din pãcate, si cel mai tragic. Tânãrul si-a pierdut viata dupã ce a fost împuscat în cap de agentul Mihai Vizitiu. Un alt caz care demonstreazã comportamentul abuziv al politistilor de la Rutierã este cel al lui Cristinel Poede.
Bãtut si amenintat cu pistolul pentru o parcare neregulamentarã
Pe 18 mai 2009, Cristinel Poede îl însotea pe fratele sãu, care conducea un autoturism în municipiul Vaslui. Din cauza unei pene, soferul a parcat autoturismul si a plecat sã caute o cheie pentru a desface prezoanele antifurt ale rotii. Cristinel Poede a rãmas lângã masinã, asteptându-si fratele. Nu dupã foarte mult timp, la masinã au sosit doi agenti de politie. Acestia i-au spus lui Cristinel Poede cã parcase neregulamentar autoturismul si i-au solicitat prezentarea unui act de identitate. Tânãrul le-a explicat politistilor cã autoturismul a rãmas în panã si cã nu putea sã prezinte cartea sa de identitate, deoarece o cedase tot Politiei, pentru reînnoire. Le-a precizat totusi numele si adresa domiciliului sãu. Numai cã agentul Cosmin Dragalina a refuzat sã-l creadã. Politistul l-a sunat pe superiorul sãu ierarhic, iar doi jandarmi au fost trimisi imediat la fata locului. Dupã sosirea lor, Dragalina a scos pistolul si l-a îndreptat spre capul lui Cristinel Poede, spunându-i „îti vin de hac!”. Politistul si cei doi jandarmi au început sã-l loveascã cu pumnii si picioarele în fatã, în zona toracicã si în picioare. Dupã ce l-au bãtut bine, oamenii legii l-au trântit la pãmânt si l-au încãtusat. Apoi, acesta a fost urcat în masina Politiei si condus la sectie. Dragalina si-a continuat bãtaia si în sectie, dându-l pe Poede cu capul de perete.
Instantele din România s-au jucat de-a judecata
În orice tarã civilizatã de pe fata Pãmântului, un asemenea abuz este condamnat de toate instantele. Numai în România nu, pentru cã, la noi, judecãtile se fac altfel când abuzurile sunt comise de oamenii legii. În aprilie 2010, Cristinel Poede a depus la Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui si la Inspectoratul de Politie Judetean douã plângeri diferite pentru purtare abuzivã împotriva celor doi jandarmi si a agentului de politie Cosmin Dragalina. O lunã mai târziu, Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui i-a chemat la audieri pe Dragalina si pe cei doi jandarmi. Politistul a declarat cã Poede se afla la volanul masinii si cã acesta spusese cã era proprietarul masinii. Cei doi jandarmi nu au fost nici ei mai departe. În fata procurorului, au scris cã Dragalina nu l-a amenintat si nu l-a bãtut pe Poede. Victima avea, însã, un certificat medico-legal, din care rezulta clar cã fusese agresat. Nu a contat! Prin rezolutia din 18 mai 2010, Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui a dispus neînceperea urmãririi penale. Declaratiile politistilor si ale jandarmilor cântãreau mult mai greu în fata procurorilor decât cuvântul si documentele lui Poede. Însã acesta nu s-a lãsat. Nemultumit cã Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui nu a identificat si audiat martorii oculari ai evenimentelor, a înaintat plângeri la Parchetul Militar si la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Iasi. Si aici fãrã niciun rezultat. Pe 23 februarie 2011, Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Iasi a pronuntat o rezolutie de neîncepere a urmãririi penale.
CEDO: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”
Dezamãgit de anchetele din România, Cristinel Poede s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului. Dupã ani de judecatã, instanta de la Strasbourg i-a dat dreptate vasluianului. Spaniolul Josep Casadevall, cel care a judecat cauza, si-a motivat decizia astfel: „Reclamantul sustine cã a fost victima unor rele tratamente din partea unor agenti ai statului, cu ocazia interpelãrii sale din data de 18 august 2009. În plus, acesta apreciazã cã autoritãtile nationale nu au desfãsurat o anchetã efectivã cu privire la acuzatiile sale de rele tratamente. Curtea considerã cã este necesar ca aceste capete de cerere sã fie examinate din perspectiva art. 3 din Conventie, redactat astfel: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Judecãtorul continuã: „Desi circumstantele în care a fost rãnit reclamantul fac obiectul unor dezbateri aprinse între pãrti, Guvernul (n.r. Guvernul României a fost, în acest caz, apãrãtorul politistului si al jandarmilor ) recunoaste cã leziunile persoanei respective au fost cauzate de agentii statului. Curtea considerã stabilit faptul cã leziunile identificate au apãrut pe corpul persoanei în cauzã în cursul interpelãrii din 18 august 2009. (…)Ancheta care se impune în cazul unor acuzatii grave de rele tratamente trebuie sã fie în acelasi timp rapidã si temeinicã, ceea ce înseamnã cã autoritãtile trebuie sã depunã întotdeauna eforturi reale pentru a descoperi ce s-a întâmplat si cã acestea nu trebuie sã se bazeze pe concluzii pripite sau nefondate pentru a încheia ancheta sau pentru a-si întemeia decizia. (…) În spetã, având în vedere elementele prezentate în fata sa si în special certificatul medical al reclamantului, Curtea considerã cã acuzatiile de rele tratamente erau „credibile” în sensul jurisprudentei citate anterior, cel putin începând din momentul în care autoritãtile competente au luat cunostintã de documentul medical în cauzã. (…) În unanimitate Curtea hotãrãste: ca statul pârât sã îi plãteascã reclamantului, în termen de 3 luni de la data rãmânerii definitive a hotãrârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, suma de 7.500 EUR (sapte mii cinci sute de euro), plus orice sumã ce poate fi datoratã cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu moral, care trebuie convertitã în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilã la data plãtii”.
Mai multi magistrati din Vaslui si Iasi sunt urmãriti penal
Având decizia CEDO favorabilã, Cristinel Poede vrea acum ca toti magistratii care i-au judecat cazul în România sã fie trasi la rãspundere pentru abuz în serviciu si neglijentã în serviciu. Dosarul cuprinde nume grele de judecãtori si procurori precum: Zãpodeanu Laurentiu, Balan Laura Monica, Parpalea Filip Nicolae, Dumitrescu Daniela, Cenusã Maria, Elena Simionescu, Bejinariu Elena Silvia, Birda (fostã Deciu) Liliana. „În baza art. 341 alin. 6 lit. b Cod procedurã penalã admite plângerea formulatã de petentul Poede Puiu-Cristinel împotriva solutiei de clasare dispusã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Iasi, în dosarul penal nr. 145/P/2016, prin Ordonanta din 15.12.2017, mentinutã prin Ordonanta nr. 18/II/2/2018 din 22.02.2018 a procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Iasi. Desfiinteazã solutia de clasare a cauzei dispusã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Iasi, în dosarul penal nr. 145/P/2016, prin Ordonanta din 15.12.2017, mentinutã prin Ordonanta nr. 18/II/2/2018 din 22.02.2018 a procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Iasi si trimite cauza la procuror pentru a începe sau completa urmãrirea penalã cu privire la infractiunile reclamate de petent. În baza art. 275 alin. 3 si 5 Cod procedurã penalã cheltuielile judiciare avansate de stat rãmân în sarcina acestuia. Definitivã. Solutionatã si pronuntatã în sedinta camerei de consiliu, azi, 07.05.2018” se aratã în decizia Curtii de Apel Iasi. Rãmâne de urmãrit, acum, cum îi vor judeca magistratii instantei iesene pe colegii lor, care au clasat initial cauza lui Cristinel Poede.
