EVENIMENT…Comuna Rosiesti se pregãteste de un moment cu totul aparte în istoria sa. Pe 2 iunie, primãria si Consiliul Local vor aniversa 250 de ani de la nasterea celui care a fost domnitor, cãrturar, Episcop de Husi si Mitropolit al Moldovei, Veniamin Costache. În aceastã zi, la Rosiesti se va organiza un simpozion dedicat personalitãtii acestui fiu al comunei Rosiesti, la care sunt asteptati sã participe atât Mitropolitul Teofan, cât si Episcopul Ignatie, al Husilor. Va fi sfintitã o troitã dedicatã memoriei acestui mare cãrturar si conducãtor al Bisericii Ortodoxe, urmând a se dezveli si un bust al fostului mitropolit. Veniamin Costache a deținut funcția de caimacam (loctiitor de domn) în perioada 1 ianuarie 1807 – 26 iulie 1812; martie – mai 1821. S-a nãscut la 20 decembrie 1768, în satul Rosiesti, judetul Vaslui. Mitropolit al Moldovei (18 martie 1803-18 ianuarie 1842). Pe numele mirean Vasile, era fiul lui Grigore Costache, zis Negel, descendent al unei vechi familii boieresti, si al sotiei acestuia, Maria, care se trãgea din vechea familie Cantacuzino. A dobândit primele cunostinte în casa pãrinteascã de la un dascãl grec, dupã care a urmat pentru scurt timp cursurile scolii de la Trei Ierarhi din Iasi. În 1783 sau 1784 a fost cãlugarit la Husi sub numele de Veniamin, de cãtre episcopul Iacob Stamati; hirotonit diacon (1786), apoi ieromonah si numit mare eclesiarh al catedralei mitropolitane din Iasi (1788), devine arhimandrit si egumen la mãnãstirea Sf. Spiridon din Iasi (1789). Episcop de Husi (1792-1796), episcop de Roman (1796-1803), mitropolit al Moldovei timp de 40 de ani (1803-1842, cu douã întreruperi între 1807-1812 si 1821-1822, atunci când devine caimacam). A fost presedinte al Divanului tãrii si al Adunãrii Obstesti instituitã de Regulamentul Organic, la a cãrui redactare a participat. Ca unul dintre marii cãrturari ai timpului, s-a preocupat de organizarea învãtãmântului din Moldova, fiind un restaurator si un îndrumãtor al scolilor bisericesti si laice din tarã. Din initiativa sa au fost înfiintate urmãtoarele scoli: Seminarul de la Socola (1803); douã scoli pentru cãlugãrite si fete la mãnãstirea Agapia (1803); o scoalã de cantori bisericesti la Iasi (1805); scoala de „începãtoare” (elementarã) de la Sf. Trei Ierarhi din Iasi cu predare în limba moldoveneascã (1824). În 1833, a pus piatra de temelie a catedralei mitropolitane din Iasi, ale cãrei lucrãri au fost întrerupte în 1842, fiind reluate apoi abia în 1880-1887. În 1834, mitropolitul Costache si Gheorghe Asachi au reusit sã deschidã la Iasi prima scoalã pentru fetele orãsenilor. Începând cu 1832, cei doi s-au ocupat de înfiintarea unor scoli tinutale (peste 12) în diferite orase ale Moldovei: la Roman, Husi, Botosani, Bârlad, Galati, Focsani, Bacãu, Piatra Neamt etc. În 1841, ca urmare a demersurilor fãcute de Costache si Gheorghe Asachi s-a deschis, la Iasi, prima scoalã de arte si meserii din Moldova, dotatã cu sase ateliere, cu specialisti din Transilvania si Moravia. În cursul pãstoririi sale s-a preocupat si de înfiintarea unor scoli sãtesti, precum si de trimiterea la studii peste hotare a unor tineri înzestrati.
