ZI DE SÃRBÃTOARE A treia zi de Paste este, în acelasi timp si Martea Albã din Sãptãmâna Luminatã, zi în care nu se lucreazã, iar femeile dau de pomanã pasca si vinul rosu care au rãmas de la Paste. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele fãcute în prima zi a Pastelui, iar ouãle se pot ciocni si „dos cu dos”, precum si „coastã cu coastã”. Marti, 10 aprilie, a treia zi de Pasti, Pãrintele Episcop al Husilor Ignatie va sluji Sfânta Liturghie, cu binecuvântarea Înaltpreasfintitului Pãrinte Mitropolit Teofan, la biserica „Talpalari” din municipiul Iasi. De asemeni, vã anuntãm cã vineri, 13 aprilie, de Sãrbãtoarea Izvorului Tãmãduirii, Preasfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, va sluji Sfânta Liturghie la Mãnãstirea Bujoreni, protopopiatul Bârlad, cu prilejul hramului sfântului lãcas.
În ultima zi de sãrbãtoare a Pastelui, în trecut, oamenii obisnuiau sã-si viziteze rudele, vecinii si prietenii, aceste vizite fiind numite altãdatã „Umblatul cu pasca”. Obiceiul îsi are originea din vremurile când crestinii umblau si vesteau Învierea Domnului Hristos. În unele zone ale tãrii, în a treia zi de Paste, finii obisnuiau sã dãruiascã nasilor si cumetrii între ei nu numai pascã, ci si colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele fãcute în prima zi a Pastelui. Potrivit traditiei, a doua zi de Paste este voie sã se ciocneascã ouãle rosii si „cap cu dos”, a treia zi fiind permisã si ciocnirea „dos cu dos”, precum si „coastã cu coastã”. Exista si o credintã potrivit cãreia firimiturile care rãmâneau de la mesele de Pasti era bine sã fie pãstrate. Îngropate, din ele ar rãsãri o planta numitã cucoanã sau maruncã, plantã bunã de pisat si de pus în bãuturã atunci când o femeie vroia sã facã copii.
Martea din Sãptãmâna Luminatã (prima sãptãmânã dupã Paste) poartã numele de Martea Albã. Este o zi nelucrãtoare, în care nu se spalã, nu se calcã si nu se face curat. Femeile de la tarã dau de pomanã în aceastã zi pasca rãmasã de la Paste si vin rosu. Tot în Martea Albã au loc uscarea si sfãrâmarea Sfântului Agnet (pâinea de împãrtãsanie), sfintit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta si Marea Joi, din Sãptãmâna Patimilor. Al doilea Agnet este uscat si sfãrâmat dupã o rânduialã specialã. Dupã ce este sfãrâmat, este asezat într-un chivot pe Sfânta Masã din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul întregului an pentru împãrtãsirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la bisericã din motive bine întemeiate.
