SÃRBÃTOARE… Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad a ajuns la 104 ani, fiind unul dintre cele mai reprezentative muzee cu o istorie deosebitã, dar si cel dintâi muzeu românesc ca valoare de patrimoniu. Muzeul a fost înfiintat de elita intelectualilor bârlãdeni, în 10 aprilie 1914, din dorinta de a strânge bunuri culturale într-o institutie specializatã care sã le tezaurizeze si sã le valorifice pentru marele public.
Printre intelectualii care au dorit sã înfiinteze muzeul, la loc de cinste stã prof. Stroe Belloescu care, din averea sa personalã, a construit un imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecã publicã si primul muzeu. Materializarea dorintei initiatorilor a cunoscut o serie de etape, un drum de început, de cãutare, de depãsire si învingere a greutãtilor, la care si-au adus apoi contributia si o serie de specialisti, a cãror muncã, fãcutã cu dãruire, pasiune si loialitate, a fost pusã în slujba valorilor de patrimoniu cultural national.
Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colectii diferite ca domenii, punându-se astfel bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din tarã, având astãzi sectiile de: Arheologie-istorie, Artã, Stiintele naturii si Personalitãti bârlãdene. Sub aspectul provenientei, patrimoniul, împãrtit pe cele patru sectii ale muzeului, s-a constituit si îmbogãtit pe parcursul existentei muzeului prin cercetare, transferuri, achizitii si, nu în ultimul rând, prin donatii.
Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, în cei 104 ani, a primit mai multe donatii, provenite din partea unor mari personalitãti, cunoscuti ca pasionati colectionari, adevãrati mecena care si-au donat colectiile adunate, într-o viatã de om, cu multã stiintã, bani, timp si multã pasiune, fãrã nici o clauzã pecuniarã. Amintim doar pe prof. dr. doc. Ion Chiricuta (1917-1988) si dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai urbei, ale cãror donatii, pentru prima datã, au îmbogãtit patrimoniul muzeului cu artã universalã. În prezent, muzeul oferã marelui public expozitii permanente, diverse sub aspect tematic: sase colectii intrate ca donatii compuse din artã popularã româneascã, artã plasticã si decorativã europeanã si extrem orientalã, numismaticã, medalisticã, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colectii, situat în str. Vasile Pârvan nr. 4, clãdire monument, sfârsit de sec. XVIII-XIX, care a apartinut lui ALECU (ALEXANDRU) STURDZA, SPÃTAR. În anii 1980-1993, clãdirea a fost consolidatã, devenind sediul sectiei de artã, unde au fost expuse 7 colectii intrate ca donatii în patrimoniul muzeului.
Separat, în alt imobil, o expozitie de artã contemporanã româneascã, situat în str. Vasile Pârvan nr. 1, palatul fostei prefecturi de Tutova, clãdire monument, sec. XIX (ante 1890), construit probabil, dupã planurile arhitectului italian Giovani Baldorossi, în stil neoclasic, cu etaj si parter. Din 1957 este sediul central al muzeului. Ca unic sediu al muzeului, aici au functionat expozitiile permanente ale sectiilor arheologie – istorie, artã si stiintele naturii, pânã în anul 1976, alãturi de depozite, laboratoare si serviciul administrativ. În perioada 1982-1990 au functionat numai expozitiile permanente ale sectiilor de arheologie-istorie si artã, în timp ce, din anul 2000, este numai expozitia permanentã de artã contemporanã: la parter artã contemporanã româneascã, la etaj colectii de artã donate.
Într-un alt imobil se aflã expozitiile: “Bârladul cultural, sec. XIX-XX”; “Cuza si epoca sa”, “Cabinet numismatic din sec. 4 î.Ch. pânã în zilele noastre”; “Florã, faunã si litologie din Podisul Bârladului” si un Muzeu de autor, cu creatia sculptorului Marcel Guguianu, provenitã prin donatia fãcutã de acest fiu al Bârladului. Investitia a fost determinatã de oferta de donatie a sculptorului, constând în sculpturã material finit, machete, desene, mobilier, obiecte personale etc., care vor da posibilitatea de a reface atelierul artistului si prezentarea operei. De asemeni, muzeul bârlãdean are Planetariu si Observator Astronomic, deosebit de atractive pentru publicul bârlãdean si nu numai.
„Începând cu anul 2018, muzeul nostru vã propune un gen de activitãti interactive, din sfera pedagogiei muzeale, denumite ateliere de lucru. Acestea se adreseazã atât celor mici, cât si celor mari, având drept scop dezvoltarea abilitãtilor si dobândirea de noi informatii, dar si familiarizarea cu spatiul muzeal si, desigur, petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plãcut. Fiecare dintre cele patru ateliere de lucru -Tehnica încondeierii ouãlor, Personaje din lumea povestilor, Cu fata spre istorie, Scrie creativ. Fabrica de povesti – se va desfãsura pe tot parcursul anului (repetitiv), cu programare prealabilã, sub îndrumarea mesterului popular si profesor Dan Horgan, artist plastic si profesor Valentin Stoian, profesor Marcel Proca si muzeograf Alina Butnaru, în functie de specificul atelierului de lucru.”, a mentionat directorul muzeului bârlãdean, Mircea Mamalaucã, cel care a reusit sã schimbe complet fata muzeului bârlãdean, ce a ajuns de la o ruinã (dupã cutremurul din 1977) la „bijuteria” arhitecturalã care este astãzi.
(Material realizat cu ajutorul prof. Mircea Mamalaucã)
