UNITATE… Timp de cinci ore, ieri, în orasul Negresti s-a discutat doar despre reîntoarcerea Basarabiei la tara-mamã, într-un moment crucial pentru natiune. Negrestiul a fost, astfel, punctul-zero al actiunilor dedicate celor 100 de ani de la semnarea în Sfatul Tãrii, de la Chisinãu, a proclamatiei de unire cu Regatul României, la 27 martie 1918. Primarul Vasile Voicu, alãturi de consilierii locali, de la toate partidele, au fãcut ca ziua de ieri sã rãmânã în memoria negrestenilor. „O zi pe care nu o s-o mai prindã generatia noastrã”, spunea un localnic, ieri, la prânz. Pentru a aniversa cei 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, au participat la actiunile aniversare PS Ignatie, Episcopul Husilor, staretul mãnãstirii Sâmbãta de Sus, Brasov, arhimandritul Atanasie, parohul bisericii românesti din Stefan Vodã, R. Moldova, pãrintele Vadim, multi musafiri din satele de pe celãlalt mal al Prutului, plus sute de credinciosi din toate comunele din jur. Ziua aniversarã s-a încheiat, în jurul orei 15.00, cu citirea Proclamatiei de Unire a primãriei si CL Negresti cu Republica Moldova, la sediul primãriei, declaratie semnatã de toti consilierii locali din oras.
Credinciosii din Negresti si comunele din jur au luat cu asalt biserica din centrul orasului, la ora 9.00. Prea-Sfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, în fruntea unui sobor de preoti, între care s-au aflat si staretul mãnãstirii Sâmbãta de Sus, pãrintele Atanasie, si parohul bisericii din Stefan Vodã, pãrintele Vadim, au oficiat o slujbã în memoria celor care, acum 100 de ani, au scris o paginã de istorie a neamului românesc, atunci când Sfatul Tãrii, de la Chisinãu, a decis unirea cu tara-mamã, România. Un pas mare pentru istoria României, însã plãtit scump de cãtre cei care au fost în primele rânduri ale Unirii, atât la Chisinãu, cât si la Bucuresti. Multi dintre artizanii Marii Uniri a Basarabiei cu România au murit în temnite sau au fost deportati în Siberia, dupã ce sovieticii au ajuns sã controleze aceastã parte a Europei. La slujba oficiatã de Episcopul Husilor în biserica din centrul Negrestiului au participat si oaspeti dragi din Basarabia: un grup de copii ai veteranilor din rãzboiul de la Nistru, din raioanele Cãuseni si Stefan Vodã, tineri de la liceul „Lucian Blaga”, din Tiraspol, si elevi însotiti de profesori de la scoala gimnazialã „Vasile Alecsandri”, din satul Copanca, raionul Cãuseni. „Acum 100 de ani, înaintasii nostri semnau, la Chisinãu, Declaratia de unire cu tara-mamã, România. Toti cei de atunci, dascãli, preoti, soldati aveau în suflet limba românã, îsi doreau unirea mai mult ca orice. Pentru cã în limba românã te rogi, în limba românã plângi, în limba românã te bucuri. Este mereu în sufletul nostru. Am sãvârsit aceastã liturghie în semn de multumire fatã de Dumnezeu si fatã de darul fãcut de românii adevãrati din Basarabia, la 27 martie 1918, atunci când au decis Unirea cu România. Cred cã trebuie sã ne cunoastem istoria, sunt tineri pe care dacã îi întrebi ce a fost la 1918 nu vor sti sã-ti spunã decât ceva de unire, dar nu stiu cu adevãrat ce s-a întâmplat cu adevãrat. Îi multumesc dlui primar Voicu, pentru modul în care a pregãtit marcarea celor 100 de ani de la semnarea declaratiei de unire cu tara-mamã”, a spus Episcopul Husilor. PS Ignatie a subliniat un lucru: românilor din Basarabia nu le este usor, mai ales preotilor români. Sã fii român în Republica Moldova, este un lucru destul de greu pe meleagurile vecine, aceasta este realitatea.
„Sã fii român în Basarabia este destul de greu, foarte greu”
„Este greu sã fii român în Basarabia, Patriarhia Moscovei vrea sã intre peste bisericile noastre. Am venit azi acasã, pentru a aduce un omagiu celor care au pãtimit în Siberii de gheatã, fiind dusi departe de casã de regimul comunist, cei care au avut îndrãznirea sã semneze si onoarea sã semneze acest act al Unirii. În Basarabia este foarte greu sã te numesti român. Este adevãrat, atunci când esti acasã este usor sã recunosti cã esti român. Am venit de la Stefan Vodã, alãturi de oameni de valoare din orasul si raionul nostru, pentru a duce acasã mesajul românilor din Negresti, din toatã România, pentru ca Basarabia sã se întoarcã acasã, la tara-mamã. Trãiascã România Mare! Asa sã ne ajute Dumnezeu!”, a spus pãrintele Vadim Dimitrenco, un adept înflãcãrat al Unirii. Basarabeni si români, deopotrivã, au aflat cu surprindere, în biserica de la Negresti, cã oficialitãtile de la Chisinãu nu au pregãtit nici mãcar un singur eveniment care sã marcheze cei 100 de ani de la semnarea actului de unire cu România, semn cã politicienii din R. Moldova sunt rupti cu totul de dorinta populatiei care i-a trimis în Guvern sau Parlament.
Primarul Negrestiului s-a ridicat la înãltimea evenimentului, la fel ca toti consilierii locali
Orasul Negresti a fost, ieri, un centru al actiunilor de reunire cu Basarabia, un pol al actiunilor aniversare la 100 de ani de la semnarea documentului de Unire cu tara-mamã, la Chisinãu. De altfel, timp de trei zile, oficialitãtile din Negresti au fost gazde bune pentru delegatiile venite din R. Moldova, din diverse raioane. Basarabenii au mers în vizitã prin Iasi, umblând o zi întreagã prin capitala Moldovei, au vãzut toate mãnãstirile din judetul Neamt, au luat contact cu locurile frumoase din zonã. La primãrie, toti consilierii locali, indiferent de culoare politicã, au semnat documentul de Unire dintre România si R. Moldova, un document cu valoare de simbol, care face ca orasul Negresti sã fie primul din judet care ia o astfel de initiativã si s-o ducã la capãt. „A fost sãrbãtoare în 1918, acum 100 de ani, pe ambele maluri ale Prutului, ne dorim sã fie sãrbãtoare din nou, în casele noastre, Dumnezeu stie când va fi acest moment. Marcãm, prin semnarea acestei Proclamatii, dorinta noastrã ca Basarabia sã revinã la bastinã, la tara-mamã”, a spus primarul Voicu. „Îi multumesc public dlui primar, Consiliului Local pentru onoarea de a fi prezent azi, aici, la un eveniment care înseamnã dorinta de reunire cu Basarabia. Acum 100 de ani, la Chisinãu era o atmosferã de indescriptibilã însufletire. De asta avem si noi nevoie acum, de însufletire pentru a duce la capãt aceastã dorintã arzãtoare, de a ne reuni cu fratii de peste Prut”, a conchis Episcopul Husilor.
Iatã textul Declaratiei de Unire a orasului Negresti, la 100 de ani de la semnarea actului similar de la Chisinãu!
„Având în vedere cã de o parte si de alta a Prutului trãieste acelasi popor românesc, despãrtit vremelnic de interese meschine, popor ce vorbeste aceeasi limbã, popor ce are aceeasi istorie, popor ce are aceeasi credintã;
Luând în considerare Declaratia Parlamentului României din 24 iunie 1991, prin care condamnã Pactul Ribbentrop- Molotov;
Invocând dreptul popoarelor la autodeterminare, prevãzut de Actul Final de la Helsinki, din 13 august 1975;
Amintindu-ne suferintele fratilor si ale strãmosilor nostri care au luptat pentru acest pãmânt românesc;
Fãcând apel la adevãrul istoric, care trebuie restabilit si care aratã, fãrã urme de îndoialã, cã românii au locuit si vor continua sã locuiascã în spatiul lor istoric;
La împlinirea a 100 de ani de când Sfatul Tãrii a proclamat Unirea Basarabiei cu România, noi, Consiliul Local Negresti si Primãria Negresti, judetul Vaslui, ne declarãm alãturi de comunele, orasele si raioanele care au proclamat reunirea cu România.
Avem obligatia moralã de a nu uita sacrificiul generatiei Marii Uniri din 1918, care a pus, mai presus de orice alte interese, interesul neamului românesc si trebuie sã urmãm acest exemplu. Nu dorim ca sacrificiul sutelor de mii de români morti pe câmpurile de luptã si în lagãrele sovietice sã rãmânã în zadar. Ne alãturãm prin aceastã Declaratie primarilor din Republica Moldova care solicitã reunirea cu Tara-Mamã, România, prin care s-ar împlini din nou visul unei Românii Mari”.
