COPILUL DE AUR…Andreea Răducanu nu mai are nevoie de nici o prezentare. Este gimnasta care dacă nu ar fi fost furată de Comitetul Olimpic, astăzi ar fi fost a doua ca importanță după Nadia Comăneci. La Olimpiada din 2000, de la Sydney, o țară întreagă a vibrat când la individual compus, podiumul a fost în totalitate al gimnastelor din România. Cu bârlădeanca Andreea Răducanu pe primul loc și cu Simona Amânar și Maria Olaru pe locurile doi și trei, România avea una din performanțele unice ale gimnasticii mondiale. Dar nu a fost să fie, fiindcă oficialii au decis să strice sărbătoarea României din cauza unei banale pastile de Nurofen. Andreea Răducanu a fost găsită pozitiv la testele anti-doping și titlul de „regina gimnasticii” i-a fost retras. A rămas doar cu medalia de aur de la echipe. Pentru români, Andreea Răducanu rămâne copilul minune de la Bârlad. O altă sportivă care a adus faima județului este multiplă campioană de canotaj, Roxana Georgiana Parașcanu.
ANDREEA MADALINA RADUCAN s-a născut pe 30 septembrie 1983 la Bârlad. Este o gimnastă (retrasă), de talie mondială, autoare, jurnalistă și comentatoare sportivă, medaliată cu aur pe echipe și argint la sărituri, la Jocurile Olimpice de la Sydney , multiplu medaliată cu aur și argint la campionatele mondiale de gimnastică artistică. Este cetățean de onoare al Bârladului și se implică în dezvoltarea acestui sport la Clubul Sportiv Scolar Bârlad, organizând anual Cupa „Andreea Răducan” pentru promovarea micilor gimnaste.
Începutul carierei
Andreea Răducan a început gimnastica la vârsta de patru ani, în orașul Bârlad, sub îndrumarea antrenoarelor Veronica Ionașcu și Alice Gheorghiu. După cîștigarea a numeroase medalii pe plan național, în anul 1996, gimnasta a fost selecționată de către Federația Română de Gimnastică, pentru a face parte din lotul național de junioare, care se antrena la Onești. Deși era încă junioară, după aproximativ un an s-a alăturat echipei olimpice de senioare la Centrul Olimpic de la Deva, echipă antrenată de Mariana Bitang, Octavian Bellu și Lucian Sandu. Campionatele europene de junioare din anul 1998 de la Sankt Petersburg, Rusia, i-au adus gimnastei două medalii de argint, una în concursul pe echipe și una în competiția pe aparate, la bârnă, iar o altă medalie de bronz, la sol. Anul 1999 a însemnat pentru Andreea Răducan un progres uriaș. A făcut parte din echipa de gimnastică a României, la Campionatele Mondiale de la TianJin, China. La prima mare competiție la senioare, Andreea Răducan a cucerit medalia de aur în finala de la sol, aur în finala pe echipe și o medalie de argint la bârnă. Toate aceste rezultate și experiența acumulată au făcut ca Andreea Răducan s fie una dintre gimnastele de bază din echipa României la Jocurile Olimpice de la Sydney. Andreea a cîștigat medalia de aur pe echipe și s-a calificat în finalele individuale de sol, sărituri, dar și în finala de individual compus (împreună cu Simona Amânar și Maria Olaru).
Cea mai mare nedreptate din lumea sportului
O situație fără precedent la o competiție olimpică s-a petrecut în finală la individual compus, când organizatorii au greșit înălțimea calului de la sărituri, fixându-l cu cinci centimetri mai jos decât ar fi fost normal. A fost o greșeală tehnică ce a afectat evoluțiile gimnastelor și a dus la accidentări grave. Annika Reeder (Marea Britanie) s-a accidentat atât de tare, încât a fost nevoită să abandoneze restul competiției. Greșeala a fost descoperită de australianca Allana Slater în timpul celei de-a treia rotații. Concursul a fost reluat după ce oficialii au fixat aparatul la înălțimea corectă, iar gimnastele care au sărit în primele două rotații au avut posibilitatea de a-și reface exercițiul. Deși Andreea Răducan a sărit înainte ca greșeala să fie corectată, a refuzat să refacă săritura, și a continuat cu performanțe excelente la bârnă și sol. La sfârșitul competiției de individual compus, primele trei locuri erau ocupate, în ordine, de Andreea Răducan, Simona Amânar și Maria Olaru. După terminarea concursului, Comitetul Olimpic Internațional a anunțat că Andreea Răducan a fost testată pozitiv cu pseudoefedrină (substanță din pastila de Nurofen), care era la vremea respectivă o substanță interzisă. În ciuda apelurilor înaintate de Comitetul Olimpic Român și Federația Română de Gimnastică, decizia de a o descalifica pe gimnasta româncă a rămas finală. În aceste condiții, medalia de aur a fost acordată Simonei Amânar, Maria Olaru a primit medalia de argint, iar Liu Xuan (China) a primit medalia de bronz. Andreea Răducan a păstrat medaliile de la concursul pe echipe și de la sărituri (aur și argint). Atât Andreea Răducan, cât și oficialii echipei române de gimnastică au susținut tot timpul nevinovăția gimnastei.
Revanșa Andreei Răducan
A găsit puterea de a se întoarce în sala de antrenament, reluând pregătirea cu lotul național la Centrul Olimpic de la Deva. Anul 2001 a însemnat pentru Andreea Răducan, marea revanșă. Campionatele mondiale de la Gent, din toamna acelui an, i-au adus sportivei trei medalii de aur în finalele de la bârnă, sol și finala pe echipe. Dar și două medalii de bronz în finalele de individual compus și sărituri. Si-a încheiat cariera de gimnastă în anul 2002, după campionatele mondiale de la Debrecen, Ungaria. A participat împreună cu echipa televiziunii române la Jocurile Olimpice de la Atena 2004, în calitate de reporter și comentator pentru concursurile de gimnastică. A derulat numeroase proiecte de televiziune, cu scopul de a promova sportul, în emisiuni ca: „Arena”, „Cum se face un campion?”, „Învingători pentru România”, etc. În prezent derulează un program de promovare a gimnasticii, care include participarea gimnastelor din lotul național.
Din anul 2006, lucrează la Fundația Olimpică Română, unde promovează importanța mișcării și a sportului, și se implică în susținerea proiectelor caritabile pentru foști campioni care astăzi se confruntă cu situații delicate.
Roxana Georgiana Parașcanu, campioana mondială din Pogana
MUNCITOARE…La numai 13 ani, Roxana Georgiana Parașcanu, din comuna Pogana, situată la 10 km de Bârlad, ajungea campioană națională la canotaj juniori, 4 vâsle. Din 2010, de când a pus prima dată mâna pe vâsle, a reușit ca în șapte ani să ajungă multiplă campioană mondială la canotaj. Roxana Georgiana Parașcanu a avut șansa ca tatăl ei să fie prieten cu un pompier din Detașamentul Bârlad, care avea fiul la canotaj, la Snagov. A vorbit cu antrenorul Viorel Talapan, de la Clubul Sportiv Dinamo, care s-a deplasat până în Pogana și le-a văzut pe fetele Parașcanu. Corespundeau ca fizic, erau înalte și atletice, așa că le-a luat la Snagov pentru antrenament și probe. Surpriză mare pentru tot stafful de la Snagov: după trei luni de la începerea antrenamentelor, din 1 mai 2010, Roxana Georgiana Parașcanu ajungea, la numai 13 ani, campioană națională. În timp ce sora sa s-a retras după doi ani de antrenamente, Roxana a îndrăgit sportul cu vâsle și a ajuns repede în lotul național de juniori al României, începând să culeagă lauri peste lauri, urcând, la fiecare participare, pe podium. Canotoarea noastră din Pogana are în palmares: trei titluri de campioană balcanică, unul de vicecampioană balcanică, precum și o medalie de bronz, tot la Balcaniadă. Urmează trei titluri de campioană europeană la juniori, un titlu de campioană europeană la tineret și un titlu de campioană europeană la seniori. Roxana Georgiana Parașcanu, canotoarea din Pogana, are în palmares, de anul trecut, două titluri de campioană mondială și un titlu de vicecampioană mondială la tineret, cu echipa României de U 23. Fata noastră, campioana mondială din Pogana, se pregătește intens pentru Olimpiada din 2020, unde va concura la trei probe: 4 vâsle, 2 rame și 4 rame.
