OMAGIU… Dacã ar fi sã fie strânse într-o carte anume, numele tuturor husencelor care, într-un domeniu sau altul, într-un fel special sau, pur si simplu, prin bunã-cuviintã ori spirit civic au marcat existenta micii asezãri de sub dealul Motocului, atunci, cu sigurantã, mii de foi s-ar umple. Si tot nu ar fi de ajuns! Fie cã numele lor a rãzbit pe drumul celebritãtii sau, într-un anonimat duios, au rãmas sã fie motiv de mândrie si atasament neconditionat pentru propriile familii, huseancele meritã cu prisosintã un omagiu cald, în prag de primãvarã si nu numai. De la prof. Lina Codreanu, scriitoarea distinsã în 2015 cu premiul “Fãnus Neagu”, la concursul international de creatie literarã “T. Constantinescu”, pânã la prof. dr. Simona Slãtineanu, respectat dascãl din cadrul UMF Iasi sau tânãra actritã Ana Maria Donosa ori celebra interpretã de jazz Maria Rãducanu – husencele au stiut sã îsi câstige locul în lume, pãstrând în firea lor, cãldura acestor locuri, dar si buna-cuviintã, cea dintâi lectie învãtatã de acasã.
Fãrã îndoialã, numele Husului a devenit în ultimii ani mult mai cunoscut, datoritã eminescologului Theodor Codreanu, cel pe care Academia Românã l-a distins cu premiul “Titu Maiorescu”, în 2013. Dar, în spiritul deplin al aforismului lui Michelle Rosenberg, potrivit cãruia “în spatele fiecãrui bãrbat de succes, existã o femeie puternicã”, husenii stiu cã piedestalul pe care s-a concentrat toatã forta creatoare a prof. dr. Theodor Codreanu poartã si un nume frumos: Lina Codreanu! Dupã ce si-a încheiat cu fruntea sus o carierã didacticã de exceptie, profesoara Lina Codreanu a debutat ea însãsi în literaturã. Le-a fãcut husenilor o surprizã frumoasã, câstigând, în 2015, cu cartea “Proprietarii de amintiri”, premiul “Fãnus Neagu”, la concursul international de literarutã “T. Constantinescu”. Si a continuat sã scrie, câstigând apreciere. Acesta este exemplu cel mai bun, care aratã cã stã în puterea unei femei sã construiascã o familie unitã, sã fie mamã, sã sustinã o carierã impresionantã a partenerului sãu de viatã si, la un moment dat, când toate s-au asezat pe fãgasul lor, ea însãsi sã îsi împlineascã destinul si harul propriu. Cu sigurantã, în aceastã descriere, sau mãcar în parte din ea, se regãsesc multe alte husence. Iatã, de pildã, Adriana Niculiu, o huseancã distinsã, autor si cercetãtor în domeniul criticii si istoriei literare, meritã, de asemenea, recunostinta husenilor, pentru cã, prin activitatea sa, a dat prestigiu, atât locurilor natale, cât si scolii pe care a urmat-o. Adriana Niculiu a scris, între altele, cartea memorabilã “Gala Galactiona – omul si scriitorul prin el însusi”. Valentina Teclici, nãscutã aproape de Husi, în 1952 si elevã a liceului local, este o altã femeie al cãrei nume meritã sã fie rostit mai des. Valetina Teclici, absolventã a liceului “Cuza Vodã” si, apoi, a Facultãtii de Filosofie din Iasi este Doctor în Sociologie, dar si o autoare respectatã pentru dramatizãrile sale, versurile si studiile socio-psihologice publicate de-a lungul vremii. Volumul Valentinei, publicat în 2011, la Editura Oscar Print, numit “Gioconda nimãnui”, poate fi considerat un omagiu al maturitãtii sale artistice, îndreptate cu nostalgie cãtre copilãria petrecutã aici, prin zona Husului.
Huseanca Areta Mosu, directorul publicatiei de culturã “Revista Românã”
Desi pare greu de crezut, sunt multe husence de succes, unele cu cariere impresionante, despre care cei mai multi dintre localnici nu stiu aproape nimic. De pildã, Areta Mosu, presedinte a Despãrtãmântului Astra “Mihail Kogãlniceanu”, dar si director al publicatiei “Revista Românã”, absolvea cu rezultate excelente, în urmã cu 54 de ani, liceul “Cuza Vodã” din Husi. A absolvit apoi Facultatea de Litere din Iasi, devenind cadru didactic universitar. Povestea sa de viatã, impresionantã prin nuantele istorice amare (provine din pãrinti de peste Prut, care au fugit în România, ca sã evite cumplitele deportãri din Siberia), i-a dat imboldul de a lupta pentru drepturile si constiinta istoricã a românilor de pretutindeni, fie din Basarabia, fie din orice alt loc, în care se simte româneste. “Din cauza unor probleme de sãnãtate, timp de zece ani am întrerupt profesoratul. Dupã ce am suferit câteva interventii chirurgicale, mi-am revenit când aveam 44 de ani. Asa cã, în 1991, m-am înscris la Societatea „Ginta latinã” din Iasi. Ulterior, am fost invitatã la Adunarea Generalã a Astrei de la Arad, în 1993. Am fost impresionatã de multimea membrilor participanti, de programul desfãsurat, de corectitudinea alegerilor si de personalitãtile care fãceau parte din Astra. M-am documentat în privinta Astrei, am aflat cã a existat si în Basarabia, si am decis sã înfiintez o punte de legãturã între Ardeal si Basarabia. Astfel a apãrut Despãrtãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iasi. Dintre membrii fondatori fac parte Gavril Istrati, Dumitru Bunea, Alexandru Husar, Ioan Caprosu, Petru Zugun etc. Întrucât se punea problema reorganizãrii Astrei basarabene, m-am deplasatat la Chisinãu, am fãcut legãtura cu Biblioteca „Onisifor Ghibu” si cu scriitori de la „Literatura si arta”, iar în data de 17 noiembrie 1994 s-a produs aceastã reorganizare. Presedintã a fost aleasã poetesa Nina Josu. Împreunã cu un grup din Basarabia, am venit la Iasi. În data de 18 noiembrie 1994, la Muzeul Unirii din Iasi, a apãrut Despãrtãmântul iesean. Am fost aleasã presedintã, iar la lucrãri au participat si reprezentanti de la Sibiu. Ulterior, am efectuat un turneu prin despãrtãmintele din Ardeal – Sibiu, Dej, Nãsãud – si am avut un schimb de opinii si propuneri pentru organizarea programului noilor despãrtãminte. În 1995, comitetul de conducere al Astrei iesene a stabilit aparitia unei publicatii de culturã, „Revista romanã”, cu aparitie trimestrialã. S-a pornit la drum cu redactorul-sef, Cãtãlin Ciolca (1995-1996). Din 1997, redactor-sef a devenit Victor Durnea, pentru ca, de la începutul anului 2006, acest post sã revinã domnului Liviu Papuc. În prima sedintã de la Sibiu, în 1995, am fost propusã ca vicepresedinte cu relatiile cu românii de pretutindeni”, povesteste Areta Mosu.
Husencele, în elita mediului universitar!
Cariere la fel de interesante si demne de a fi mai mult cunoscute de cei de acasã au si Ligia Georgescu, doctor în Chimie, cu o bogatã activitate la Institutul de Petrol si Gaze Ploiesti sau Simona Slãtineanu, distins cadru didactic universitar, în cadrul UMF Iasi. Huseanca Cristina Tamas, nãscutã în 1955, duce si ea numele Husului natal la un nivel lãudabil, fiind conferentiar, director al Departamentului de Limbi Moderne pentru facultãtile nefilologice în cadrul Universitãtii „Ovidius” Constanta, dar si publicist, prozator, scriitor si dramaturg. Din 2009, Cristina Tamas este presedinte al Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România. O altã huseancã ce aduce mândrie în “orasul dintre vii” este Dr. Carmen Gabriela Pamfil, cercetãtor la Institutul de Filologie “A. Philippide” din Iasi. Cornelia Guran (profesor universitar Dr. la Politehnica din Bucuresti) sau Drãgãnescu Vericeanu Veturia, o distinsã traducãtoare a poeziei eminesciene în limba francezã sunt alte femei care, prin reusita lor profesionalã, pot fi oricând date exemplu si, evident, admirate pentru realizãrile lor.
Modelele din învãtãmântul local!
Dascãlii care au rãmas acasã, în scoala huseanã, sunt la fel de merituosi. Ei au construit constiinta si educatia unor generatii întregi. Nu existã om care sã nu poarte în suflet, ca pe o a doua mamã, chipul unei învãtãtoare sau profesoare, care sã îi fi marcat destinul. Cel mai bun exemplu este Elena Talasman, profesoara pe care elevii o iubesc. “Este profesoara la care înveti de drag, din respect. O am atât de aproape de suflet, încât o simt la fel ca pe cineva din familie. Si nu doar eu. Sunt foarte multi copii care o iubesc”, spune Ioana Adelina Ralea, copilul exceptional, care a adus în zestrea Colegiului National “Cuza Vodã” premii peste premii, la Limba Francezã, la Limba Românã si nu numai. Într-un interviu recent, profesoara Elena Talasman, în aceeasi notã caldã si modestie cuceritoare, spunea cã si-ar dori ca toti elevii sãi sã reuseascã în viatã, iar când ei vor fi oameni mari si realizati, singura dovadã de recunostintã pe care i-ar putea-o oferi este ca sã nu treacã niciodatã pe lângã ea, de ca si când nu s-au cunoscut niciodatã. Din acest punct de vedere, al dascãlilor devotati si hãrãziti sã modeleze personalitãti, Husul a fost mereu binecuvântat. Din multimea de nume distinse ale doamnelor care au fost si sunt la catedrã, veghind generatii la rând si construind lucruri durabile pentru învãtãmântul local, pot fi amintite: prof. Mirela Marin (Limba Românã), prof. Georgeta Giosu (Limba Francezã), prof. Eugenia Vornicu, prof. Manuela Iacob (Matematicã, director al Colegiului National “Cuza Vodã” Husi), prof. Georgiana Mocanu (Limba Englezã), prof. Monica Lovin (Latinã), prof. Brânzã Veronica (Chimie), prof. Plesu Tatiana (Fizicã), prof. Valeria Szekeres (Muzicã), prof. Culina Gutu, prof. Daniela Brãnici (Geografie), prof. Hrapciuc Viorica (Matematicã), înv. Maria Mihãilescu (a initiat competitia nationalã pentru copiii de scoalã primarã “Mate-plus”), înv. Vasilica Popa, înv. Lidia Gîdei, înv. Georgeta Catanã, înv. Otilia Cuceanu, educatoarea Tatiana Corciovei (numitã cu atâta drag de pãrinti si copii drept “Zâna de la Grãdinitã”) si, evident, lista femeilor distinse din învãtãmântul local de azi, dar si de ieri, rãmâne deschisã..
Emotie si celebritate: Maria Rãducanu!
CELEBRITATE…De o sensibilitate cu totul iesitã din tipare, cântãreata Maria Rãducanu este una dintre husencele care au ales scena. Cu totul aparte în peisajul muzical românesc, Maria face inimi sã vibreze, prin îmbinarea absolut ineditã a stilurilor muzicale, unite într-un fel de jazz, aproape… husean! Îi place sã cânte din melodiile Mariei Tãnase, dar pune atâta personalitate proprie în fiecare sunet, cãci specialistii au considerat-o pe Maria noastrã drept “reprezentanta noului val de jazz românesc”. Tot scena a fost aleasã si de actrita Carmen Palcu. S-a nãscut la Husi, în 1976 si a absolvit Facultatea de Arte, sectia Actorie. Joacã acum la Teatrul “Ion Creangã” din Bucuresti. Tânãra Ana Maria Donosa, de asemenea, si-a ales drumul actoriei, ca o adevãratã urmasã a concitadinului sãu, Alexandru Giugaru. Ana Maria Donosã joacã la Teatrul de Revistã “Constantin Tãnase”, iar unii au numit-o “urmasa Stelei Popescu”. Si în domeniul sportiv, zona Husului are cu ce se mândri. Marile canotoare Cristina Grigoras, Isabela Mihaela Solomon si Ana Tãnase (de loc, din comuna Bunesti-Averesti) au fãcut istorie pentru judetul Vaslui, dupã ce au luat medalii strãlucitoare, la competitii sportive de anvergurã, europene si mondiale.
