INTERVENTIE… Fiecare judet din România, inclusiv judetul Vaslui, va avea, pânã la sfârsitul acestui an, câte douã containere de cãutare-salvare în caz de cutremur. Anuntul a fost fãcut de cãtre coordonatorul Departamentului pentru Situatii de Urgentã (DSU), Raed Arafat. „Cel putin pentru partea de cãutare-salvare urbanã, anul trecut am încheiat dotarea fiecãrui judet cu câte un container de cãutare-salvare, iar în acest an se achizitioneazã al doilea container. Deja sunt contractate. Deci, la sfârsitul acestui an, fiecare judet va avea douã containere de cãutare-salvare cu toate echipamentele, ceea ce înseamnã cã, în jurul fiecãrui container, se dezvoltã o echipã de cãutare-salvare de interventie pe partea de clãdiri prãbusite si alte situatii care necesitã echipamentele respective”, a declarat dr. Arafat. „Este o mãsurã bunã, care va oferi sigurantã locuitorilor judetului Vaslui, în cazul unor fenomente nedorite. Trebuie sã fim pregãtiti pentru situatii limitã”, spune prefectul judetului, Eduard Popica.
Raed Arafat anuntã cã prin dotarea fiecãrui judet cu câte douã containere de cãutare-salvare se va asigura necesarul pentru acest tip de interventii. Secretarul de stat spune cã momentul producerii unui cutremur nu poate fi prezis, dar autoritãtile au datoria sã fie pregãtite în caz de nevoie.
Fostul primar al Vasluiului îsi aminteste momentele din timpul marelui cutremur
Peste o lunã si ceva, toti românii îsi vor aminti de cel mai mare cutremur care a devastat România, în ziua de 4 martie 1977. Peste 1.500 de oameni si-au pierdut viata în întreaga tarã în urma seismului cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, majoritatea victimelor fiind în Bucuresti. 56 de secunde au fost suficiente pentru a culca la pãmânt 33 de clãdiri din Capitalã. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea. Vasluiul a fost în imediata apropiere a locului din care a pornit cutremurul, ceea ce înseamnã cã au fost pagube importante. Primarul de atunci, Nicolae Ignat, îsi aminteste si acum despre evenimentele de dupã cutremur. „Cutremurul a avut loc la ora 21.25. Primele clãdiri care au fost distruse în Vaslui au fost casele evreiesti de tip vagon. Acestea aveau adãugate diferite fatade din cãrãmidã si constructii adiacente menite sã le înfrumuseteze, având în vedere cã acestea erau construite înainte de cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Din fericire, au fost doar douã victime în timpul cutremurului, în municipiul Vaslui. Una dintre acestea, doamna Zaharia, o magazionerã, a fost lovitã de o cãrãmidã dupã ce a iesit din magazinul unde vindea, în stare de soc. Imediat am primit ordin sã organizãm colective pentru verificarea tuturor reclamatiilor si calmarea populatiei. Eu, cu un grup de 6 ingineri în constructii civile, am verificat prima datã blocurile turn de lângã ce este acum Casa de Sãnãtate si zona Buium. Acestea, la etajul 10, au avut un balans de peste 50 de cm pe toatã durata cutremurului. Dupã cutremur, statul a interzis construirea blocurilor mai mari de 4 etaje. În zona centralã a orasului s-au adunat foarte multi oameni, nimeni nu mai era în apartamente. Acestia erau mâhniti, panicati, dar am reusit sã îi calmez. A doua zi am trimis cereri pentru aprobarea demolãrii constructiilor în stare avansatã de degradare, în special am cerut aprobare Comunitãtii Evreiesti din România pentru a dãrâma casele evreiesti”, îsi aminteste Ignat.
