Astãzi, 27 ianuarie, orele 11.30, are loc vernisarea expozitiei „Masinile lui Leonardo da Vinci”, organizatã de societatea Araneus din Polonia si itineratã, pânã acum, doar de Muzeul Municipiului Bucuresti, Palatul Sutu si Complexul Muzeal National Moldova Iasi. Expozitia va cuprinde o multime de reconstituiri, realizate dupã schitele originale ale Maestrului. O parte din piese sunt interactive, astfel, cei interesati pot întelege mai bine principiile de functionare a masinilor construite de el. De asemenea, în cadrul expozitiei se vor afla si o serie de replici dupã picturile celebre ale marelui artist. Expozitia organizatã la sediul central al muzeului va putea fi vizitatã în intervalul 27 ianuarie – 18 martie, în fiecare sãptãmânã, de marti pânã duminicã, între orele 8.00 – 16.00. Biletul de intrare, inclusiv la vernisaj, este de 16 lei adulti si 8 lei elevi, studenti.
“În cursul normal al vietii, se nasc multi bãrbati sau femei, cu talente din cele mai remarcabile, dar ocazional, într-un mod ce transcede natura, un singur om poate fi dãruit de Ceruri cu atâta frumusete, gratie si talent, încât îi depãseste de departe pe ceilalti, toate realizãrile sale pãrând mai degrabã de inspiratie divinã, decât izvorând din aptitudini omenesti. Trebuie sã recunoastem cã acesta este cazul lui Leonardo da Vinci”, a spus organizatorul acestei expozitii la Bârlad, Mircea Mamalaucã, directorul muzeului din localitate.
Leonardo di ser Piero da Vinci s-a nãscut la 15 aprilie 1452, fiind considerat cel mai de seamã reprezentant al Renasterii, spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist si scriitor. Despre el se spune cã ar fi cel mai mare geniu din întreaga istorie a omenirii, fiind considerat unul din marii inovatori ai picturii si unul din cei mai mari pictori din istorie. În ciuda renumelui pe care si l-a cîstigat, cu precãdere în sec. 20, în calitate de om de stiintã si inventator, timp de patru secole dupã moartea sa, Leonardo da Vinci a rãmas în constiinta colectivã drept unul din cei mai mari pictori, desi numãrul lucrãrilor rãmase în urma sa este extrem de redus, în raport cu alti contemporani ai sãi. Dintre lucrãrile realizate, de departe, cea mai renumitã este Mona Lisa sau „La Gioconda”, la care am mai putea adãuga Cina cea de tainã, Fecioara pe stânci, etc.
În privinta geniului sãu inovator, încã din timpul vietii Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari ingineri al timpului sãu, realizând tot felul de masini si sisteme de baricade mobile capabile sã asigure protectia oraselor în cazul unor asedii. De asemenea, a realizat un proiect de deviere a râului Arno, proiect la care a colaborat si Niccolo Machiavelli. Notele artistului cuprind o multime de inventii, multe din ele, inutile sau fanteziste, precum un instrument muzical (viola organista), un cavaler mecanic (robot) si un tun cu abur, dar si altele utile, precum pompe hidraulice, mecanisme cu clichet reversibile si proiectile de mortier. În 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat, parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul Baiazid al ll-lea, podul fiind destinat traversãrii intãrii în Bosfor. Baiazid nu a acceptat proiectul, considerându-l irealizabil. Conceptia lui Leonardo a fost reînviatã în 2001, atunci când podul Vebjorn Sand Da Vinci Project, ce se baza pe ideea sa, a fost realizat în Norvegia.
Ceea ce l-a fascinat însã pe marele inventator a fost zborul. Leonardo a studiat zborul pãsãrilor si a scris mai multe studii despre acesta, printre care “Codexul asupra zborului pãsãrilor”. A conceput si diverse aparate de zbor, printre care unul cu aripi batante (ornitopter) si o masinã de zburat cu aripa rotativã (helicopter). Cert este cã multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit în timp fezabile, el fiind însã un savant complet diferit de savanti precum Isaac Newton sau Galileo Galilei, încercând sã încadreze arta cu stiinta în cel mai pur stil renascentist.
