OMAGIU….. Se încheie o primã sãptãmânã superbã, din anul dedicat Centenarului pe care “Academia de la Husi”, asa cum frumos i se mai spune Colegiului National “Cuza Vodã”, vrea sã îl trãiascã intens, cât pentru un veac de educatie si de realizãri memorabile ale atâtor generatii de elevi si dascãli! Sãrbãtoarea “bãtrânului liceu” ar trebui sã fie, de fapt, sãrbãtoarea întregului oras, cãci, de 100 de ani, aici, în bãncile acestei scoli s-au slefuit mii si mii de copii, deveniti apoi, oameni mari si buni pentru aceastã tarã. Când vine vorba despre dascãlii sãi, atunci reverenta ar trebui sã devinã plecãciune! De la Constantin Holban, primul director al liceului, si pânã în prezent, parcã numele marelui Cuza a strâns aici cadre didactice de-a dreptul exceptionale. Nu doar trecutul, cu mari profesori precum ilustrul Ioan Alexandru Anghelus sau regretatul Mimi Balan, cel despre care fostii absolventi spun si acum, cu multã nostalgie, cã “stia sã facã din Matematicã o disciplinã usoarã”, a clãdit prestigiu pentru acest Colegiu, cãci si anii ce au urmat au avut privilegiul unor dascãli de exceptie. Este de ajuns sã spui Theodor Codreanu sau Costin Clit si husenii vor sti cã educatia trecutului recent, dar si a prezentului a fost si este pe mâini bune. Si dacã ar vrea municipalitatea sã aducã recunostintã publicã valorii tuturor dascãlilor din Husi, ar trebui sã nu treacã Centenarul fãrã ca cei doi mari profesori ai urbei, eminescologul Theodor Codreanu si istoricul Costin Clit, sã fie fãcuti cetãteni de onoare ai orasului. Husenii stiu bine cã le datoreazã mãcar aceastã micã dovadã de recunostintã, pentru cã, pe umerii lor, de o bunã bucatã de vreme, se sprijinã nu doar cultura localã, dar si renumele Husului.
Câte mii de absolventi a avut Colegiul National “Cuza Vodã” din Husi, în cei 100 de ani de viatã, tot atâtea flori ale recunostintei sunt asezate, fie si cu gândul, lângã bãtrânele sale ziduri. Pe lângã tot ceea ce au putut sã acumuleze în anii de scoalã, absolventii de la “Cuza” au deprins, mai presus de toate, atasamentul nesfârsit pentru institutia care i-a fãcut mândri, prin renumele sãu si prin exigentele care i-au cãlit si i-au pregãtit pentru viatã. Din respect si dragoste pentru toatã istoria unei scoli “de-o seamã cu Unirea”, conducerea Colegiului care are onoarea de a putea lua decizii în anul memorabil al Centenarului, a pregãtit multe momente care sã rãmânã în memoria localã. Profesoara Manuela Iacob, director al institutiei, cea care are meritul de a-i fi adus si statutul de “Colegiu” liceului teoretic de pânã în 2009, a avut un mesaj entuziast, la simpozionul “Centenar “Cuza Voda” – Arc peste timp”. “Cu cât liceul oferã mai mult, cu atât mai buni sunt absolventii, si o astfel de scoalã este Colegiul National «Cuza Vodã», care face totul pentru elevii sãi”, a spus profesoara Manuela Iacob, care a anuntat cã, pe parcursul întregului an 2018, vor fi numeroase evenimente, care sã marcheze sãrbãtoarea Centenarului. În octombrie va fi un apogeu, prin dezvelirea unui bust al marelui Domnitor, Cuza Vodã, “care sã vegheze asupra scolii încã un veac de aici înainte”.
Simpozionul “Centenar ‘Cuza Vodã’ – Arc peste timp”
Asa cum s-a tot întâmplat în ultimii ani, profesorul Costin Clit a reusit sã aducã la Husi, pentru un simpozion dedicat, de data aceastã, omagierii Colegiului “Cuza Vodã”, personalitãti de referintã din toatã Moldova. Este vorba despre eminescologul Theodor Codreanu, critic literar si îndrãgit profesor al Colegiului “Cuza Vodã”, Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii din Iasi, academicianul Constantin Toma, prof. univ. Mircea Ciubotaru, prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, lector univ. dr. Ligia Fodor, colonelul Mihai Stefan Focsa. Au vorbit cu totii, cu emotie si condescendentã, despre scoalã, despre reusite, despre aspiratii. Cuvintele lui Theodor Codreanu însã, au tintit acolo unde doare cel mai mult: în fragilitatea de astãzi a constiintei nationale. S-a uitat lung în salã, la tinerii liceeni prezenti la eveniment si le-a spus: “O natiune are nevoie de personalitãti si de o constiintã nationalã. Când o natiune nu mai are niciun ideal, ea decade la nivelul unei populatii banale. De 200 de ani, poporul român a avut idealuri nationale, începând cu generatia ’40, din secolul al XIX-lea, pasoptistii… A fost idealul Micii Uniri, apoi idealul dobândirii Independentei si, mai departe, idealul Marii Uniri. Din pãcate, tineretul nostru nu mai are un ideal national, asa cum au avut generatiile de 200 de ani încoace. Ba, existã si aici un ideal, dar este un ideal anti-national, iar acest ideal anti-national se referã la faptul ca idealul noii generatii este sã pãrãseascã România. Se estimeazã cã, peste câteva decenii, vom mai fi vreo 14, 15 milioane de români”, a spus, pentru luare-aminte, profesorul dr. Theodor Codreanu.
