SÃRBÃTOARE… Comuna Hoceni s-a alãturat localitãtilor care au celebrat, ieri, cei 159 ani de la Unirea Principatelor. Evenimentul a cuprins o slujbã religioasã de pomenire a marelui domn al Unirii – Alexandru Ioan Cuza, discursuri tinute de primarul Vasile Tabãrã, vicepresedintele Consiliului Judetean – Vasile Mariciuc, colonelul Mihai Stefan Focsa, profesorii Costin Clit, Milutã Moga si Dan Ravaru, dar si un mic spectacol sustinut de elevii din localitate (prof. coord. Andrei Ionut Grecu) în care s-a prezentat sceneta “Mos Ion Roatã si Cuza Vodã” si s-au interpretat cântece patriotice. Pentru oamenii de aici, celebrarea acestei zile a fost cu atât mai importantã cu cât se spune cã domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-ar fi nãscut în Barbosi.
În cadrul evenimentului s-a subliniat cã suntem în anul Centenarului si trebuie sã ne cinstim eroii indiferent de unde sunt originari. Profesorul Dan Ravaru a declarat cã întreaga manifestare a stat sub semnul sãrbãtorii: “La Barbosi, totul a fost foarte frumos, a apãrut si soarele, parcã pentru a se bucura si el de atmosfera festivã. Alãturi de Iasi si Bucuresti, judetul Vaslui este cel mai îndreptãtit sã sãrbãtoreascã ziua de 24 ianuarie deoarece de aici este originar fãuritorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza si sotia sa, Elena Cuza, prima doamnã a României, un sprijin de nãdejde pentru primul domnitor al tãrii noastre. Familia Cuza, având în vedere ramura principalã, este legatã direct de satul Barbosi, comuna Hoceni. Conform istoricului Gheorghe Ibãnescu, genealogia familiei Cuza ar fi urmãtoarea: primul purtãtor al acestui nume a fost Cuza vistiernicul, atestat la 1638. Fiul sãu, Dumitrascu Cuza ajuns la ranguri înalte, fiind clucer (se ocupa de aprovizionarea curtii domnesti), comis (rãspundea de grajduri) si mare spãtar (cel care ducea sabia domnitorului). Este atestat din 1677 pânã în 1715, când este executat pentru un complot. Urmeazã Miron Cuza, logofãt (conducea cancelaria domneascã), cãsãtorit cu Ilinca, nepoata marelui cronicar Miron Costin. Apoi, Ioan Cuza, tot mare spãtar, si el executat pentru complot. Nicolae Cuza, care a trãit între 1735 si 1809, primul proprietar în Barbosi. A urmat Ioan Cuza, postelnic (un fel de ministru de externe), tatãl marelui domnitor Al. I. Cuza. Prin aceste nume vedem ca au existat sase strãmosi dintre care doi au fost executati de domnitorii fanarioti pentru activitãtile lor politice. O primã concluzie: cei din neamul Cuza au fost foarte activi în viata socialã a Moldovei”, spune Dan Ravaru.
“Asa cum rar s-a întâmplat în istorie…”
“Numele lui Al. I. Cuza se înscrie în primul rang al celor care au contribuit la formarea statului român. La Congresul de la Paris din 1857, care a avut loc din urma Rãzboiului Crimeii, se hotãrâse ca tãrile române sã se uneascã într-un fel de federatie, atât Moldova, cât si Tara Româneascã sã aibã domnitori separati, drapele, steme si Constitutii separate. Asa cum rar s-a întâmplat în istorie, de data asta, românii au avut o fericitã initiativã care s-a si pus în practicã. Cei de la Paris hotãrâserã sã existe doi domnitori în douã tãri, dar nu s-au gândit cã ar putea fi aceeasi persoanã. Aceasta a fost Al. I. Cuza. Datoritã dublei sale alegeri, cele doua tãri au putut sã se uneascã si sã devinã nucleul viitoarei tãri, România”, a declarat profesorul Ravaru. Acesta a mai adãugat: “comuna Hoceni prezintã importantã si din alte puncte de vedere. De aici, s-a ridicat familia Beldiman, importantã pentru istoria culturii românesti. Mai întâi îl amintim pe Alecu Beldiman, autorul unei epopei de 4266 de versuri, intitulatã “Tragodia” sau, mai bine zis, “Jalnica Moldovei întâmplare”, operã poeticã de referintã pentru tulburãrile din anul 1821, provocate de revolutionarii greci pe pãmânt românesc. Îi mai amintim si pe Ioan Beldiman si Dumitrache Beldiman, traducãtori, cel din urmã fiind considerat unul dintre întemeietorii teatrului românesc, dramaturgiei românesti”.
