SARBATOARE… O mulțime de credincioși au venit la slujba de Bobotează, săvârșită astăzi în toate lăcașele din Huși. Catedrala Episcopala a fost, de asemenea, neîncăpătoare, pentru numărul mare de oameni, care au venit la slujba săvârșită de Preasfințitul Ignatie. De altfel, în toate bisericile din județ, preoții slujesc de ziua Bobotezei.
Hușenii au venit în număr mare, atât în bisericile din ora, cât și la Catedrala Episcopală, unde a slujit însuși Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor. Recipientele încăpătoare cu apă sfințită au fost așezate lângă statuia lui Ștefan cel Mare, iar credincioșiii s-au așezat la rând din timp, în ciuda vremii destul de reci. „Boboteaza, sărbătorită, în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară. 6 ianuarie este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii” (doxologia.ro)
Traditii stravechi De Boboteaza
Boboteaza în calendarul popular
În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului (colindul cu Chiraleisa), dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an. Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia. La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul, în acelaşi scop, fetele, văduvele şi flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie şi îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiţi. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: ă”Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâneă”. Atât Ajunul, cât şi Boboteaza sunt favorabile şi prognozelor meteorologice. Este îndătinată tradiţia la români că dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropeşte preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an. De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă sau va bate crivăţul, oamenii cred că va fi un an îmbelşugat şi o vară frumoasă. (doxologia.ro).
