spot_img
spot_img
-1.3 C
Vaslui
13-ian.-2025

Cuvinte dure la comemorarea celor 28 de ani de la Revoluție, la Vaslui: „Cine a avut interesul să ucidă acești copii?”

- Advertisement -

Președintele Asociației „Adevăr și Drepatate” – Decembrie 1989, profesorul Paul Munteanu, a criticat în termeni foarte duri, ieri, tăcerea care s-a așternut în jurul evenimentelor de acum 28 de ani, când sute de tineri au murit într-un război care nu era al lor. „Era tot o zi de vineri, pe 22 decembrie 1989, numai că puțin mai cald. Pentru a ajunge la acest moment, să nu uităm că Brașovul a fost zdrobit, în 1987, iar dacă nu se ridica toată țara ar fi fost zdrobite și protestele de la Timișoara și București. Eu cred că acești copii care au murit în urmă cu 28 de ani, cărora li se spune eroi-martiri, sunt mai întâi de toate martiri și abia după aceea sunt și eroi, pentru că au căzut înjunghiați fără să știe cine i-au ucis. Nu știm nici acum cine i-a împușcat pe acești tineri, la atât de mulți ani de la acele evenimente. Sunt 21 de copii morți în județul Vaslui! Noi am scris și am tot cerut răspunsuri, privind moartea acestor copii, însă s-a tot tergiversat până acum. E trist ce se întâmplă. Poate că vom apuca, la comemorarea celor 30 de ani de la acele evenimente, să aflăm și noi adevărul, cine i-a ucis pe acești copii”, a spus Munteanu, în timp ce politicienii care conduc acest județ au lăsat privirile în pământ. Cu priviri triste și tot mai puțini, rudele celor morți la Revoluție cer și acum să li se spună cine sunt cei care le-au ucis copiii. „Nu se spune adevărul”, a constatat Paul Munteanu. „Suntem aici, în cimitirul Eternitatea, acolo unde se odihnesc trei dintre eroii Vasluiului. Nu știm de ce și nu știm cine i-a sacrificat pe acești copii. Din păcate, nu putem să alinăm durerea acestor părinți, deși au trecut 28 de ani de la evenimentele din decembrie 1989″, a constatat primarul Vasluiului, Vasile Pavăl. De altfel, la evenimentul de ieri nu s-a rostit de prea multe ori cuvântul „Revoluție”, semn că lucrurile sunt destul de neclare, când vine vorba de ceea ce s-a petrecut în acele zile fierbinți din decembrie 1989. Prefectul Eduard Popicaa precizat că ziua de 22 decembrie rămâne una cu o însemnătate aparte, fiind ziua în care destinul poporului român a suferit o cotitură radicală. „Au trecut 28 de ani în care s-a vorbit foarte mult despre evenimentele de atunci. Acum, toți suntem de acord că este unul dintre cele mai frumoase lucruri care ni se putea întâmpla. Ne-am câștigat și libertatea, dar și responsabilitatea de a decide, inclusiv responsabilitatea de a ne îngriji singuri de viețile noastre. Trebuie să purtăm pentru totdeauna recunoștință bravilor noștri eroi vasluieni care și-au dat viața pentru ca noi să trăim astăzi ca un popor liber, fără destine îngrădite! În calitate de prefect al județului Vaslui, doresc să-mi exprim compasiunea și atașamentul față de familiile eroilor Revoluției din decembrie 1989″, a spus Popica. Marcarea celor 28 de ani de libertate s-a încheiat cu defilarea unor detașamente aparținând Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului de Jandarmi Județean și Poliției Locale Vaslui.

Iată ce s-a întâmplat la București, în decembrie 1989

A fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală, a anunțat luni Parchetul Militar. „A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu) care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piața Palatului și declanșarea protestelor în București. A fost realizată o succesiune clară a evenimentelor politico-militare existente în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie 1989. A fost conturată succesiunea evenimentelor deosebit de importante din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Au fost clarificate împrejurările legate de fuga cuplului prezidențial de pe sediul CC al PCR, traseul urmat și comportamentul forțelor militare înainte, în timpul și după pătrunderea revoluționarilor în sediul Comitetului Central”, precizează într-un comunicat Parchetul Militar. În zilele care au urmat, „războiul invizibil” a făcut 957 de morți. (Daniel Tănăsuc)

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.