SCHIMBARE… Începând din 2018, atât prefectul judetului, cât si subprefectul, vor putea fi membri de partid, odatã ce vor fi numiti oficial, si vor conduce cu mânã de fier serviciile deconcentrate, în conditiile în care, acum, prefectul doar coordoneazã institutiile deconcentrate. Pânã acum, prefectul judetului Vaslui avea doar un rol de coordonator al deconcentratelor, fãrã a putea interveni în numirea noilor directori. Este doar una din prevederile noului Cod administrativ, care a fost depus la Parlament ca initiativã legislativã asumatã de senatorii si deputatii PSD, fiind promovat în procedurã de urgentã. În prezent, prefectii si subprefectii au calitatea de înalt functionar public, calitate pe care o vor avea si o perioadã de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Prin aplicarea noii reglementãri, ocuparea unor functii de demnitate publicã de cãtre prefect si subprefect, situatie în care acestia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordantã cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publicã care are structurã politicã. Noua modalitate de numire a prefectilor si a subprefectilor tine seama de situatia de fapt din întreaga perioadã care a urmat anului 1989 si anume cã au fost numiti în aceste functii persoane care aveau un anumit statut profesional dar, în acelasi timp, aveau si sprijinul politic al partidului (sau coalitiei) care a constituit Guvernul. S-a constatat, în ultimii ani, necorelarea statutului prefectului cu specificul si cutumele administratiei publice din România, în lumina prevederilor constitutionale conform cãrora prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Exercitarea atributiei constitutionale de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale fac necesarã existenta unor reglementãri clare. În prezent sunt considerate neclare sau insuficient reglementate modalitãtile de colaborare – control între ministere (fatã de care serviciile publice deconcentrate sunt subordonate) si prefect; de asemenea, relatia prefectului cu Guvernul, ministerele si serviciile publice deconcentrate ale acestora. Iatã ce prevede noul Cod Administrativ, în privinta prefectului judetului:
„Art. 88(c1)
(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si garantul respectãrii legii si a ordinii publice la nivel local.
(2) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitãtile administrativ-teritoriale.
(3) Prefectul asigurã conducerea comitetelor judetene pentru situatii de urgentã.
(4) Prefectul asigurã verificarea legalitãtii actelor autoritãtilor administratiei publice locale si poate ataca în fata instantei de contencios administrativ actele acestora pe care le considerã ilegale.
Art. 89(c2)
Functiile de prefect si de subprefect sunt functii de demnitate publicã, asimilate din punct de vedere al drepturilor si obligatiilor cu functiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat.
Art. 93(c7)
În exercitarea atributiilor prevãzute la art. 91 alin. (1) lit. b), prefectul:
a) asigurã legãtura operativã dintre fiecare ministru, respectiv conducãtor al organului administratiei publice centrale din subordinea Guvernului si conducãtorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia;
b) verificã modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale îsi îndeplinesc atributiile de monitorizare si de control în domeniului în care activeazã;
c) avizeazã proiectele bugetelor si situatiile financiare privind executia bugetarã ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului si le transmite conducãtorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ;
d) poate propune sanctionarea conducãtorilor serviciilor publice deconcentrate, ministrului, respectiv conducãtorului organului administratiei publice în subordinea cãruia aceste servicii publice îsi desfãsoarã activitatea;
e) desemneazã prin ordin un reprezentant al institutiei prefectului în comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducãtor al unui serviciu public deconcentrat din judet”.
Ce înseamnã acest lucru? Cã, de anul viitor, imediat ce Codul Administrativ va trece de Parlament, prefectul Eduard Popica va putea propune schimbarea unui director de serviciu deconcentrat, care nu îsi face treaba, lucru care nu se poate realiza în prezent.
Primarii si prefectii vor putea fi si comercianti, cere UDMR
Comisia juridicã a Camerei Deputatilor a adoptat miercuri un raport de admitere la initiativa legislativã a UDMR care le permite ministrilor, parlamentarilor, primarilor si prefectilor sã fie comercianti persoane fizice. Potrivit initiativei legislative semnate de trei deputati si doi senatori UDMR, deputatii si senatorii, membrii Guvernului, prefectii si subprefectii, primarii, viceprimarii, primarul general si viceprimarii Capitalei, precum si presedintii si vicepresedintii Consiliilor Judetene vor putea detine si calitatea de comerciant persoanã fizicã. Detinerea respectivei calitãti concomitent cu cea de demnitate publicã este în prezent interzisã de legea 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
