CULTURÃ… Ziua de 19 decembrie a prilejuit la Chitoc un eveniment cultural de importantã judeteanã cel putin. Au fost aniversati cei 160 ani de când în aceastã localitate a functionat o scoalã. De la 1857, deci cu ani buni înainte de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, Spãtarul Stefan Anghelutã a ctitorit, aici, o scoalã în care învãtau o sutã de tineri tãrani cãrora li se asigura, pe lângã învãtãturã, cazare si hranã. Scoala a functionat pânã în 1874, când posibilitãtile financiare ale nobilului ctitor s-au epuizat, în 1875 urmând si decesul acestuia.
Manifestarea culturalã complexã a început printr-un spectacol prezentat de elevii Scolii Gimnaziale “Spãtar Stefan Anghelutã” din Chitoc, organizatoare fiind învãtoarele Doinita Gheronte si Gabriela Axinte. Spectacolul a fost constituit prin prezentarea unei sezãtori în cadrul cãreia s-au interpretat cântece si s-au povestit snoave. Remarcabile au fost piesele folclorice sau folclorizate cu un continut patriotic, care ne-au amintit, din nou, cã suntem în anul centenarului Marii Uniri. Sezãtoarea s-a încheiat printr-un moment coregrafic bine realizat, interpretii evidentiindu-se atât prin mãiestrie, cât si printr-o frumoasã prezentã scenicã. A urmat simpozionul dedicat istoriei satului Chitoc si aniversãrii scolii care poartã numele de Stefan Anghelutã. Prima comunicare a fost sustinutã de profesorul Gheorghe Baciu, fiu al comunei, care desi predã istoria de zeci de ani la Iasi, a rãmas strâns legat de locurile natale. În acest sens, a publicat o monografie a comunei Lipovãt, dar si numeroase alte studii, o parte apãrute în publicatiile “Acta Moldaviae Meridionalis” din Vaslui si “Prutul” din Husi. Comunicarea acestuia a trecut în revistã momente din istoria scolii, dar si aspecte biografice legate de Stefan Anghelutã. A urmat interventia profesorului Dan Ravaru despre “Orizonturile culturale de la Chitoc” în care au fost relatate momente din viata artisticã a localitãtii, dar si impresiile pe care i le-a produs lui Mihail Sadoveanu si altor oameni de culturã. Laurentiu Chiriac, doctor în istorie, a mers pe urmele familiei boieresti a spãtarului Stefan Anghelutã, împreunã cu unele precizãri privind istoricul localitãtii Chitoc. În finalul simpozionului, profesorul Nicolae Ionescu, inspector de specialitate, a rostit o emotionantã evocare a Scolii din localitate, care în perioada în care a fost sustinutã de Stefan Anghelutã a dat sute de viitori preoti, învãtãtori, profesori etc. Au luat cuvântul apoi si persoane din public, în primul rând Constantin Zbârlã, ziarist, unul din cei dintâi cercetãtori ai trecutului scolii din Chitoc. Atmosfera de lucru s-a înseninat deodatã cu interventia cantautorului Romicã Brunchi, care a oferit publicului emotionante momente de muzicã folk. Dorin Pânzariu, autorul unui program bine documentat al simpozionului, a prezentat un film creatie proprie despre Chitoc si împrejurimile sale. Amintim cã Dorin Pânzariu este si un talentat poet, ceea ce s-a resimtit în textul care a însotit filmul. Moderator al acestei manifestãri culturale a fost profesorul Vasile Sprâncenatu, care a reusit sã creeze un interes sporit fatã de fiecare moment artistic sau stiintific.
Spãtar Stefan Anghelutã, primul primar al Vasluiului
Evenimentul cultural s-a desfãsurat la Centrul Cultural din comunã. “Din 2016, satul Chitoc s-a înfrumusetat prin clãdirea unui cãmin cultural, unul dintre cele mai bine realizate din judet. Este meritul domnului primar Valerian Hritcu si al Consiliului Local, care folosind fonduri ale comunei, au reusit sã finanteze ridicarea acestei clãdiri. Trebuie sã subliniem faptul cã în alte comune preocupãrile pentru culturã sunt mult mai slabe, postul de director de cãmin cultural a fost suprimat, iar banii, în loc sã fie folositi judicios, în sprijinirea culturii, servesc la bogãtia unor manelisti sau solisti veniti de nu stiu unde. Trebuie sã mai subliniem si activitatea merituoasã a directorului de cãmin cultural, Maricel Rusu, unul dintre cei mai vechi titulari ai acestei functii din judetul Vaslui, cu realizãri deosebite, inclusiv proiecte transfrontaliere.
O prezentã cu totul deosebitã la o astfel de manifestare a fost cea a profesorului Vasile Mariciuc, vicepresedinte al Consiliului Judetean Vaslui, care a dovedit si de aceastã datã interesul pentru culturã al sãu si al altor autoritãti judetene pe care le reprezintã. Este uimitor ce s-a putut organiza într-un sat component al comunei. Faptul cã aici a existat o scoalã încã din 1857, cea mai veche scoalã din judetul Vaslui, si-a spus cuvântul. Satul Chitoc este locul de origine al multor intelectuali din judet, dar si din tarã. Imaginea luminoasã a spãtarului Stefan Anghelutã este prezentã si acum în viata satului, îl simtim contemporan acestei perioade. Desi a trãit în secolul XIX (1789-1875), a fost un spirit luminat în acord cu toate tendintele progresiste ale vremii sale, unul dintre bunii sãi prieteni si marele om politic fiind Mihail Kogãlniceanu. A fost presedinte al Eforiei al orasului Vaslui, iar din 1860, primul primar al localitãtii. A avut mari merite administrative, a trasat un drum principal, între cele douã pãrti de atunci ale Vasluiului, Târgu de Sus si Târgu de Jos. A înviorat comertul si a reusit ca primãria sã îsi însuseascã unele privilegii de care se bucuraserã pânã atunci proprietara mosiei Vasluiului, Elena Subin. Vasluiul si-a cãpãtat aspect urbanistic sub Stefan Anghelutã, aspect care va fi îmbunãtãtit din nou de cãtre un viitor primar, general Ion Rãscanu. Totodatã, Stefan Anghelutã a fost ctitorul mai multor biserici, între care cea din Bahnari si, în primul rând, cea mai apropiatã de sufletul sãu – Adormirea Maicii Domnului din Chitoc. Aniversarea petrecutã la Chitoc trebuie sã fie exemplarã si pentru alti primari, unii dintre acestia refuzând sã celebreze date importante din istoria localitãtilor pe care le conduc, de exemplu: 550 ani de la prima atestare a localitãtii, sub diferite pretexte”, a declarat profesorul Dan Ravaru. Pe data de 20 decembrie, cultura a fost, din nou, la ea acasã în Chitoc. S-a desfãsurat cea de-a XII-a editie a Festivalului de colinde “Deschide usa, crestine”, sustinut de formatii corale din toate satele Lipovãtului. Au fost interpretate colinde mixte, cu elemente laice si crestine, care s-au bucurat de interpretãri de exceptie.
