AMINTIRE… La cei 95 de ani de viatã, Toader Vârlan, din Berezeni, îsi aminteste de ziua Marii Uniri: „Au petrecut la bufetul din sat, au cântat si au plâns toatã ziua si toatã noaptea, de 1 Decembrie. Au fost prezenti si fratii nostri din Basarabia.”
EVENIMENT…Comuna Berezeni a fost, dintotdeauna, o localitate de oameni gospodari, un loc în care istoria s-a scris în jurul Prutului, râul care a despãrtit de ani de zile românii de pe cele douã maluri. Aici, în 1918, românii si fratii lor basarabeni trãiau în deplinã frãtie. Mesterii basarabeni veneau în Berezeni, încã dinainte de 1900, în comuna de pe malul Prutului pentru a construi case si hrube, cum li se spune în zonã cunoscutelor beciuri de tarã. Era destul de greu sã treci de pe o parte pe alta a Prutului, în timpul stãpânirii rusesti, îsi amintesc bãtrânii locului, din povestile spuse de pãrinti si bunici. De aceea, momentul Marii Unirii a fost ca o descãtusare pentru toti. „Bunicul meu a spus cã toatã suflarea satului s-a adunat la un bufet din centru, unde s-a bãut si s-a cântat, pânã noaptea târziu”, ne-a spus un bãtrân din sat. Au circulat destul de putine informatii, în acele zile, despre ce se întâmpla în tarã, însã unii tineri din Berezeni au spus cã vor sã plece la Alba Iulia, pentru a fi alãturi de fratii lor din toatã România.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Tãrii Republicii Democratice Moldovenesti declara cã Basarabia, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã si vechile granite cu Austria, ruptã acum o sutã si mai bine de ani din trupul vechii Moldove”, se uneste cu tara mamã. La Berezeni, vestea a provocat o emotie fireascã. Moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului puteau circula, în sfârsit, nestingheriti, dupã sute de ani în care aveau nevoie de tot felul de documente, pentru a merge dintr-o parte în alta. Pe 1 Decembrie, atunci când s-a aflat cã toti românii merg la Alba Iulia, pentru a semna si parafa Marea Unire a românilor, berezenenii au lãsat deoparte rivalitãtile politice si s-au întâlnit la un bufet din mijlocul satului. „Nu mai conta, în acea zi, de la ce partid erau, toatã lumea era bucuroasã si plângea de bucurie. Au venit de pe partea cealaltã a Prutului multi oameni, la Berezeni, s-a cântat toatã ziua si fratii între ei se strângeau în brate. Era o zi de sãrbãtoare, în care românii plângeau de bucurie”, spune Toader Vârlan, un bãtrân de 95 de ani, care a aflat cum s-a sãrbãtorit Ziua Marii Uniri de la bunici si pãrinti. În urmã cu 99 de ani, casele nu erau ca acum, una lângã alta, în satul Berezeni. Erau destul de rare, iar oamenii se vedeau doar când circulau pe ulite. De aceea, Ziua Marii Uniri i-a scos din case pe toti berezenenii. Oamenii au discutat la crâsma din sat despre ce urma sã se întâmple pe mai departe. „Oamenii nostri mergeau în Basarabia pe podul de la Fãlciu, era mai aproape de noi decât alte poduri peste Prut. În acea zi, au venit basarabenii la noi, bunicii si pãrintii i-au strâns în brate pe fratii lor, au plâns cu totii. Era la putere Partidul National Liberal, dar pe nimeni nu interesa, tãrãnistii se strângeau în brate cu liberalii, fuseserã date uitãrii toate neîntelegerile politice. S-a cântat pânã noaptea târziu, s-a dansat Hora Unirii, asta mi-au povestit pãrintii si bunicii”, ne mai spune Toader Vârlan. Multi basarabeni veneau, în acea perioadã, la Berezeni, unde construiau case si beciuri, unele dintre ele rãmase în picioare pânã în ziua de astãzi. „A fost zi de sãrbãtoare, toatã lumea plângea si ofta”, sustine bãtrânul Vârlan.
Povestea Anetei Murea: „Sã-i fie tãrâna usoarã lui Antonescu, el ne-a dezrobit”
BASARABEANCA…În urmã cu peste 60 de ani, o tânãrã fatã venea la Berezeni tocmai din partea de Bucovinã ajunsã acum sub stãpânire ucraineanã. Aneta Murea, sotia regretatului pãrinte Murea, îsi aminteste de ziua de 1 Decembrie 1918, asa cum au trãit-o oamenii din comuna Adâncata, în Bucovina de Nord. „Pe 1 Decembrie, acum 99 ani, în ziua în care sute de mii de români se adunaserã la Alba Iulia, soldatii nostri intrau în comuna Adâncata, în Bucovina de Nord, acum comunã apartinând de Ucraina. Mi-au spus pãrintii cã a fost o zi de sãrbãtoare. Au iesit în ulite cu flori, cu pâine si sare, cu covoare, toatã lumea plângea si strângea în brate bravii ostasi români. La prânz, cu totii au dansat Hora Unirii în centrul satului, era o zi pe care o asteptaserã sute de ani. În acea zi, tatãl meu a cunoscut o fatã, viitoarea lui sotie, pe mama mea, în timp ce dansa. Tata si mama au stat de vorbã, au tinut legãtura, în urmãtorii doi ani, dupã care s-au cãsãtorit”, ne povesteste Aneta Murea. În curtea casei familiei Murea, stau douã steaguri românesti. Bãtrâna, care va împlini în apropierea Crãciunului frumoasa vârstã de 90 de ani, ne-a spus cã „am permanent în curte steagurile tricolore, pentru cã port mereu în minte amintirea acelei zile de 1 Decembrie 1918, în satul meu natal, atunci când oamenii au iesit sã-i întâmpine pe soldatii români cu steaguri tricolore”. „În curtea mea, mereu sunt steaguri tricolore, pentru cã port în suflet acest tricolor, de dorul comunei mele natale”, ne-a mai povestit bãtrâna. Aceasta are si un mesaj cãtre toti românii: „Ca fiicã a unei comune aflate acum pe teritoriu ucrainean, mã rog la Dumnezeu ca sã-i fie tãrâna usoarã lui Antonescu, el ne-a dezrobit, el ne-a scos din mâna rusilor”.
Ele sunt persoanele care s-au nãscut în zilele care au urmat Marii Uniri, în Berezeni!
VICTORIOSI…Mihordea Ioana, nãscutã 06.12.1918. Andrei Costache, nãscut 06.12.1918. Obreja Neculai, nãscut 09.12.1918. Sunt primele trei persoane din Berezeni, care s-au nãscut în luna decembrie 1918, imediat dupã momentul Marii Uniri. În arhiva primãriei din Berezeni, am descoperit documentul de nastere al Ioanei Mihordea, primul copil al României Mari. „Act de nastere în anul una mie nouã sute optsprezece luna Decembrie ziua sapte, înainte de amiazã. În ziua de sase ale prezentei luni la orele sase înainte de amiazã s-a nãscut la casa pãrintilor sãi în satul si comuna Berezeni, un copil de sex feminin cãruia i s-a dat prenumele de Ioana, numele de familie fiind Mihordea, fiicã a lui Stefan Mihordea, în vârstã de treizeci si patru ani, de profesiunea agricultor, domiciliat în Comuna Berezeni si a Mãrioarei Mihordea, în vârstã de treizeci si doi ani de profesiunea agricultoare, domiciliatã în Comuna Berezeni. Nasterea nu a fost declaratã de cãtre Agripina (neinteligibil, n.r.) care a fost de fatã la nasterea copilului, operând nasterea în calitate de moasã si care nu a înfãtisat copilul. Aceastã declaratiune nu a fost fãcutã în prezenta martorilor Stefan Neagu în vârstã de sase zeci ani de profesiune agricultor, domiciliat în Comuna Berezeni si Toader Ciocan în vârstã de sase zeci si trei ani de profesiune agricultor, domiciliat în Comuna Berezeni, care dupã ce li s-a citit actul l-au semnat prin punerea degetului nestiind carte ca declarantã si prin Jenicã Neagu Primar si ofiter de stare civilã a Comunei Berezeni, transmit acest act de stare civilã”, a consemnat secretarul primãriei, în prezenta martorilor Stefan Neagu si Toader Ciocan.
