Ieri, la Biblioteca Judeteanã “Nicolae Milescu Spãtarul” a avut loc o nouã conferintã în cadrul Dupã-amiezilor culturale la Vaslui. Invitatul a fost unul de mare valoare, prof. univ. dr. Vasile Burlui, iar tema cât se poate de interesantã – “Tribul intelectualilor.” Academicianul Vasile Burlui a fãcut o radiografie intelectualului, pornind din perioada anticã pânã în zilele noastre. Ce este un intelectual? Care este originea acestui cuvânt si când a fost el introdus în literaturã? Care este în prezent pozitia acestor persoane în societate? Dar rolul si modalitatea lor de actiune? Existã erori intelectuale? Acestea sunt doar câteva dintre întrebãrile pentru care s-au gãsit rãspunsuri în cadrul conferintei. Ca o concluzie tristã, în ultimele decenii intelectualii din întreaga lume au fost infectati de un microb care, pe cei mai multi, i-a fãcut sã uite de valorile predecesorilor si sã refuze sã se mai implice în buna desfãsurare a lucrurilor, cãutând propria bunãstare, desi, în continuare, societatea are nevoie de ei pentru a avansa.
Interesant este cã importanta pe care intelectualii au avut-o, de-a lungul timpului, a fost decisivã pentru evolutia societãtii, desi nu au reprezentat o structurã socialã capabilã sã se impunã ca si grup, în mod organizat, ci au fost si sunt, mai degrabã, “o structurã neomogenã, infiltratã în toate pãturile profesionale, sunt ubicuitari”, legati de niste caracteristici care îi apropie foarte mult de trib. Unul dintre punctele cheie atinse de academicianul Burlui în conferintã a fost rãul pe care câstigul si societatea de consum l-au provocat tribului intelectual, a cãrui moralitate a fost afectatã. Intelectualii de azi nu mai sunt cei de altãdatã, devenind un soi de marfã. “În momentul de fatã, si de aproximativ douã-trei decenii în urmã, se constatã un viraj al preocupãrii intelectualului care se îndepãrteazã de valorile lui – libertate, egalitate si celelalte – pentru cã el este bine plãtit. Ce îl intereseazã pe el? Cuantumul de venituri care îi intrã în buzunar. Si atunci, toate celelalte valori morale trec pe locul al doilea. Din cauza aceasta nu vedeti în România intelectuali angajati foarte mult în bãtãliile politice si în alte aspecte. Fiecare îsi cautã lãcasul si linistea lui. Dar nu numai în România, în Occident intelectualitatea este la fel. A trecut vremea lui Jean Paul Sartre care manifesta alãturi de studenti în stradã, sau Bertrand Russell în Anglia care, la fel, stãtea cu studentii asezati pe caldarâm si vocifera pentru drepturi pentru tot poporul. Si atunci, ce se întâmplã? Acel popor necãjit rãmâne singur, iar intelectualul are o directie divergentã si merge cãtre câstiguri, asa cum îl învatã societatea consumistã.” Academicianul a adãugat: “Astãzi, membrii tribului au acelasi comportament pe care îl au jucãtorii de rodeo: îsi iau valiza cu ce trebuie si se duc sã tinã conferinte unde sunt plãtiti mai mult. Si atunci, perspectiva aceasta consumistã îi detaseazã de problemele nationale, de problemele propriului lor popor, cãtre sistemul acesta globalizator”.
Patapievici, Liiceanu…ce fel de intelectuali sunt acestia?
Una dintre caracteristicile tribului intelectual este cã fiecare membru al acestuia îsi sustine cu ardoare propriile opinii si le pune la îndoialã pe cele care nu le apartin. Totusi, ar trebui sã existã o limitã, a bunului-simt, iar exemplul pe care prof. dr.univ. Vasile Burlui l-a prezentat este unul dureros pentru români: actualii intelectuali au ajuns sã conteste cu înversunare calitãtile si lucrãrile unor oameni emblematici pentru cultura românã. “Vã spun o poveste care mã doare foarte mult. Este vorba despre perioada post-decembristã în România, unde au fost necesare niste resetãri politice. Niste oameni au trebuit sã facã niste pasi înapoi. Dar de ce trebuie ca aceastã minte strãlucitã, care s-a numit Zoe Dumitrescu Busulenga, sã fie ostracizatã si condamnatã în presã de cãtre fostii sãi elevi? Unul se cheamã Liiceanu. Am avut putine minti atât de luminate, asa cum a fost aceastã doamnã. De ce trebuia sã facã treaba aceasta? Dar de ce trebuia, mai departe, ca un alt personaj, prieten cu Liiceanu, care se numeste Patapievici, sã vorbeascã despre Eminescu cã ar fi scheletul din debaraua culturii române sau sã spunã cã radiografia sufletului românesc este un excrement? Ce fel de intelectuali sunt acestia? (…) Dar de ce alti intelectuali de aceeasi facturã, membrii ai tribului, considerã cã George Cãlinescu este depãsit, cã Iorga era un istoric superficial? Iatã ce se întâmplã în timp în cadrul tribului. Veti vedea, pânã la urmã, si Liiceanu, si Patapievici vor fi pusi la punct de generatiile care urmeazã. Nu este posibil ca un om bine pregãtit sã nu constate cã au exagerat si cã au fost deplasati”, a spus Vasile Burlui.
