CONFERINTÃ… Cercul Militar Husi, prin autoritãtile militare locale, a gãzduit, marti, 24 octombrie, o actiune culturalã dedicatã Zilei Armatei si centenarului Marii Unirii. Lucrãrile au fost deschise de cãtre colonelul Mihai Focsa care a schitat un tablou general al actiunilor armatei române în perioada 1916-1919, subliniind devotamentul si dãruirea sufleteascã fatã de tarã, caracteristice pentru luptãtorii români, de la soldati pânã la comandantul suprem regele Ferdinand. Aspectele tehnice militare au fost prezentate cu atasament sufletesc si o evidentã emotie. Profesorul Costin Clit, initiatorul, de fapt, al manifestãrii, a prezentat cartea “Pe aici nu se trece. Asa-i al nost’ consemn. Centenarul Marii Uniri” de Dan Ravaru, subliniind unele aspecte privitoare la reflectarea participãrii unor personalitãti militare si civile evocate în carte. În continuare, profesorul Clit, autor al mai multor lucrãri de specialitate, a evocat atmosfera generalã din perioada rãzboiului.
În cuvântul sãu, Dan Ravaru a evocat etapele formãrii României Mari si regretul cã nu am fost capabili în decursul celor o sutã ani, care au trecut de la Marea Unire, sã pãstrãm frontierele instituite atunci: “1 Decembrie 1918 a fost încununarea unui proces de unificare a provinciilor române. În 1913, sudul Dobrogei, Cadrilaterul cum i se spune de obicei, a revenit în componenta României, teritoriul fãcuse parte din Tara Româneascã încã din timpul lui Mircea cel Bãtrân. La 25 martie 1917, teritoriul românesc dintre Prut si Nistru, numit mai mult sau mai putin corect Basarabia, a intrat în componenta statului românesc printr-o hotãrâre a reprezentantilor români din zonã, care alcãtuiau Sfatul Tãrii. Pe 28 decembrie 1918, în urma descompunerii imperiului austro-ungar, provincia numitã Bucovina, de fapt vechi tinuturi moldovenesti – Cernãuti, Suceava si Ocolul Câmpulung – , a devenit si ea parte componentã a statului român în urma unei decizii a patriotilor reuniti la Cernãuti. Când la Marea Adunarea de la Alba Iulia de pe 1decembrie 1918 în Transilvania, Banatul Crisana si Maramuresul, printr-o unanimã voce româneascã vor deveni provincii ale statului nostru national”.
“Lacrimi pe Prut”
“Evenimentul desfãsurat la Husi si-a propus, în primul rând, crearea unui moment stiintific si, totodatã, emotional în sensul augmentãrii sentimentului patriotic, din pãcate, din ce în ce mai putin cultivat în scoalã si în societatea româneascã. Fãurirea României Mari a fost un moment considerat astral în evolutia poporului nostru chiar dacã nu toti românii au reusit sã fie laolaltã în acel moment. Au mai rãmas românii de peste Nistru si de mai departe, cei de peste Tisa, cei din Banatul sârbesc, cei din Timoc si, mai ales, cei din Peninsula Balcanicã, aromâni, istroromâni si megleno români. Existenta României Mari a însemnat însã pentru toti acestia un adevãrat har cãlãuzitor, le-a sporit interesul pentru afirmarea identitãtii nationale si, pentru o scurtã perioadã, aromânii din Grecia au format un mic stat numit republica Pind (de la Muntii Pindului), având drapel tricolor si drept stemã lupoaica de la Roma, cu Romulus si Remus. Sperãm cã evenimentele culturale, legate de sãrbãtorirea centenarului, ce se vor desfãsura pe parcursul anului ce va urma vor resuscita sentimenele nationale românesti”, a mai declarat profesorul Ravaru. În încheierea conferintei, profesorul Miluta Moga a prezentat câteva dintre creatiile sale, literare si muzicale, dedicate Marii Uniri. A impresionat în mod deosebit poemul “Lacrimi pe Prut”, evocare a suferintelor fratilor nostri de pe celãlalt mal al râului care a devenit din 1812 un râu blestemat, dar care ar putea, cândva, sã fie un râu al bucuriei, al reunirii românilor de pe ambele maluri.
