SEMNAL… În timp ce clasa politicã se poticneste si refuzã sã discute deschis despre starea slabã a infrastructurii din zona Moldovei, în general, si a judetului Vaslui, în mod special, iatã cã unele persoane din sfera economicului aratã cu degetul spre inertia celor care conduc România din 1989 încoace. Autostrãzile României trebuie sã traverseze muntii Carpati, însã nu doar de la nord la sud, ci si de la est la vest, astfel cã nu este nevoie doar de autostrada Pitesti-Sibiu, ci si de autostrada Iasi-Târgu Mures, care ar da o sansã de dezvoltare si Vasluiului, spune guvernatorul Bãncii Nationale a României, Mugur Isãrescu.
„Referitor la capital, sunt multe de discutat. Vreau sã pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creeazã capitalului, autohton sau strãin, nu conteazã, starea precarã a infrastructurii, lipsa autostrãzilor. Avem un necesar enorm de mare de infrastructurã. Asta este o problemã de investitii publice, care au fost întotdeauna tãiate în perioade de recesiune, dar deseori si în faza expansionistã. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alãturat investitiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregãtim sã sãrbãtorim 100 de ani de la Unire. Dar, fãrã infrastructurã, provinciile noastre istorice riscã sã vadã discrepante crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrãzile noastre sã ajungã sã treacã muntii Carpati. Acum vreau sã fiu mai clar si precizez cã aceasta nu înseamnã trecerea doar de la nord la sud, ci si de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradã Pitesti-Sibiu, ci si de o autostradã Iasi-Târgu Mures. Acestea ar trebui sã fie prioritãti pentru noi”, spune Isãrescu. Guvernatorul BNR a fãcut referire si la forta de muncã, mentionând cã si la acest capitol sunt probleme mari. „Avem o ratã de activitate redusã, cam 66%, fatã de o medie a Uniunii Europene de 73%, ceea ce dã impresia cã avem resurse de fortã de muncã disponibilã pentru a mãri potentialul de productie. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipseste infrastructura care nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. De exemplu, existã insule de somaj ridicat, cum ar fi în Vaslui, Botosani, Mehedinti, dar, din cauza lipsei de infrastructurã, nu apar stimulentele pentru investitii private în regiunile respective. Pe de altã parte, existã o decuplare crescândã între calificãrile disponibile si calificãrile fortei de muncã pe care le solicitã piata muncii”, a mai afirmat Isãrescu.
