NORMALITATE…Sfârsitul lunii septembrie a adus pentru muzeul bârlãdean si intrarea în normalitate, privind numãrul angajatilor acestei institutii de culturã. S-au scos la concurs 26 de posturi, cele mai multe fiind de paznic, iar pentru acestea s-au „bãtut” câteva zeci de candidati. Mircea Mamalaucã, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, unul dintre cele mai faimoase muzee din România, fiind cotat ca muzeul cu cea mai mare valoare de patrimoniu din tarã, a fãcut precizãri privind acest val de angajãri, pentru cei interesati de soarta muzeului bârlãdean si mai ales de cum se cheltuie banul public de la CJ Vaslui.
Muzeul bârlãdean a fost reabilitat cu bani europeni, deoarece mult timp, dupã 1989, a fost lãsat în paraginã. Pentru finantarea reabilitãrii, care s-a încheiat în 2013, Uniunea Europeanã a impus si crearea de noi locuri de muncã. Directorul muzeului, Mircea Mamalaucã, a fãcut câteva precizãri privind cele 26 de locuri de muncã scoase la concurs în luna septembrie. Au participat foarte multi solicitanti, de exemplu doar pentru cinci posturi de supraveghetori, au fost 94 de candidati. Posturile pentru care s-au bãtut peste 150 de bârlãdeni au fost: desenator artistic (2), muzeograf (1), bibliotecar (1), supraveghetori (5), gestionar – custode (2), îngrijitori (2), paznici (9), electrician (1) si pompier (1). „A fost mai ceva ca la Medicinã. Nu este niciun mister privind deblocarea acestor posturi. Stiti cã între 2010 si 2012 s-a derulat proiectul de reabilitare a muzeului. Una dintre cerintele proiectului era sã se pãstreze cele 47 de posturi existente si sã se mai înfiinteze încã 10 posturi. Acest lucru nu s-a putut realiza din motivul blocãrii posturilor si angajãrilor impuse de guvernul PDL. În 2013 guvernul a dat o Hotãrâre ca toate posturile vacante nepublice sã fie pierdute. În 2014 CCR a declarat neconstitutionalã acea hotãrâre, iar acum s-a dat o altã hotãrâre ca în cadrul proiectelor cu fonduri europene sã se respecte prevederile proiectului. În consecintã, CJ Vaslui, pentru 2016, a aprobat cele 10 posturi prevãzute de UE, s-au ocupat sapte, iar în acest an, am completat locurile rãmase libere pânã la 57, noi fiind 27 pânã în 2016, atâti eram la un muzeu atât de mare si bogat ca valoare de patrimoniu.”, a precizat Mircea Mamalucã.
Muzeulu bârlãdean, înfiintat în 1914, reabilitat cu bani europeni
Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad a fost înfiintat de elita intelectualilor bârlãdeni, în 10 aprilie 1914, din dorinta de a strânge bunuri culturale într-o institutie specializatã care sã le tezaurizeze si sã le valorifice pentru marele public. Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colectii diferite ca domenii, punându-se astfel, bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din tarã, având astãzi sectiile de: Arheologie-istorie, Artã, Stiintele naturii si Personalitãti bârlãdene. În prezent, muzeul oferã marelui public expozitii permanente, diverse sub aspect tematic: sase colectii intrate ca donatii compuse din artã popularã româneascã, artã plasticã si decorativã europeanã si extrem orientalã, numismaticã, medalisticã, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colectii; situat în str. Vasile Pârvan nr. 4, clãdire monument, sfârsit de sec. XVIII-XIX, care a apartinut lui Alecu (Alexandru) Sturdza, spãtar. Din anul 1980-1993, clãdirea a fost consolidatã, devenind sediul sectiei de artã, unde au fost expuse 7 colectii intrate ca donatii în patrimoniul muzeului. Separat, în alt imobil, o expozitie de artã contemporanã româneascã; situat în str. Vasile Pârvan nr. 1, Palatul fostei prefecturi de Tutova, clãdire monument, sec. XIX (ante 1890), construit probabil, dupã planurile arhitectului italian Giovani Baldorossi, în stil neoclasic, cu etaj si parter. Din 1957 este sediul central al muzeului. Ca unic sediu al muzeului, aici au functionat expozitiile permanente ale sectiilor arheologice – istorie, artã si stiintele naturii, pânã în anul 1976, alãturi de depozite, laboratoare si serviciul administrativ. În perioada 1982-1990 au functionat numai expozitiile permanente ale sectiilor de arheologie-istorie si artã în timp ce din anul 2000 este numai expozitia permanentã de artã contemporanã: la parter artã contemporanã româneascã, la etaj colectii de artã donate. Într-un alt imobil, expozitiile: Bârladul cultural, sec. XIX-XX; Cuza si epoca sa, Cabinet numismatic din sec. 4 i.Ch. pânã în zilele noastre; Florã, faunã si litologie din Podisul Bârladului si un Muzeu de autor, cu creatia sculptorului Marcel Guguianu, provenitã prin donatia fãcutã de acest fiu al Bârladului; investitia a fost determinatã de oferta de donatie a sculptorului, constând în sculpturã material finit, machete, desene, mobilier, obiecte personale, etc. care vor da posibilitatea de a reface atelierul artistului si prezentarea operei.
