DISCUTII… Întâlnire de gradul zero, ieri, la Consiliul Judetean Vaslui. Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Români de Transport (FORT), împreunã cu membrii Asociatiei Transportatorilor Rutieri de Persoane (ATRP) Vaslui s-au întâlnit cu vicepresedintele CJ, Ciprian Trifan, pentru a discuta problema studiului privind fluxul (mobilitate) de cãlãtori aferent Programului de Transport Judetean Vaslui. Întrucât firma care se ocupã de realizarea acestuia a solicitat date confidentiale de la societãtile din cadrul ATRP, cele din urmã au cerut ca înainte de asta, între ei si CJ, sã se semneze un contract de delegare de gestiune, asa cum existã în orase precum Galati sau Focsani. CJ a refuzat pânã acum acest lucru, pe motiv cã nu-si asumã fluxurile stabilite în 2013. Ieri, însã, a lãsat sã se astearnã o sperantã: vor da un rãspuns clar pe 15 octombrie.
Presedintele FORT crede cã, dacã CJ va refuza sã semneze acest contract, ascunde alte interese. “Din punctul meu de vedere personal, un eventual refuz ar ascunde, de fapt, un alt interes. Si ar fi bine, pentru cã tot suntem aproape de finalizarea 2017, sã cunoastem si noi care sunt politicile de viitor si pe ce se bazeazã un Consiliu Judetean atunci când refuzã semnarea unui contract de delegare de gestiune. În momentul de fatã, problema este la ei, pentru cã nu vor putea sã justifice niciodatã de ce nu si-au dorit, în conditiile în care legea îi obligã se semneze aceste contracte de gestiune. Mie îmi dau cu virgulã aceste lucruri si atunci nu pot decât sã suspectez cã existã un interes major ca aceastã formã de transport sã disparã dupã 2019 si sã fie înlocuitã cu altceva si, din pãcate acel altceva, nu poate sã reprezinte decât un act de coruptie. Îmi asum ceea ce spun. Un studiu de mobilitate ne aratã clar cã existã o pãturã socialã, o categorie demograficã socio-geograficã care îsi permite sã plãteascã un tarif si o anumitã categorie socialã care nu-si va permite, iar acolo trebuie sã intervinã obligatia de serviciu public, dar a considera cã totul este o obligatie de serviciu public, nu este în regulã. Acesta nu este un contract obligatie de serviciu public, ci un contract de delegare de gestiune. Ar fi fost contract obligatie de serviciu public dacã ar fi fost un tarif impus fatã de care Consiliul Judetean ar fi venit sã compenseze operatorul de transport”. Contractul de delegare de gestiune a serviciului de transport public judetean vine cu o serie de prevederi atât pentru operatorii de transport, cât si pentru Consiliul Judetean, prevederi, drepturi si obligatii, ce tin de tarifele practicate, posibilitãtile de investitii pentru realizarea si modernizarea sistemului de transport finantat din fonduri proprii etc.
“Dacã lucrurile rãmân asa, studiul de mobilitate va fi un esec”
Ieri, la finalul discutiilor dintre presedintele Federatiei Operatorilor Români de Transport (FORT) si vicepresedintele CJ, Ciprian Trifan, decizia semnãrii a fost amânatã. “Concluzie este cã dupã data de 15 octombrie vom afla un rãspuns clar, validat de Consiliul Judetean, prin vocea vicepresedintelui CJ, legat de semnarea contractului de gestiune. Dar, important e cã s-a vãzut deschidere si interes în colaborarea cu noi. Între timp, vom ajuta la realizarea studiului de mobilitate cu datele care pot face obiectul nostru de activitate. Studiul de mobilitate trebuie sã aibã, de regulã, o zonã de cercetare piatã, o zonã de sedimentare si o zonã de completare a informatiilor. Spun asta în calitate de consultant în Transporturi. Am observat multe inadvertente si multe probleme legate de modul în care firma de specialitate doreste întocmirea studiului. Dacã se tine cont de opinia noastrã, noi suntem gata sã sprijinim cu tot ce putem, dar în niciun caz cu unele elemente pe care nu vreau sã le comentez acum pentru cã depãsesc cadrul discutiilor constructive. Adicã suntem gata sã colaborãm, dar în niciun caz sã creãm vulnerabilitãti la nivelul pietei de transport autohtone. Noi suntem, ca federatie si asociatie, entitãti juridice care protejeazã, apãrã si urmãresc interesele membrilor, în primul rând, capitalul autohton românesc. Nu putem sã dãm anumite date, informatii, fãrã a avea la bazã argumentatii legale si nici mãcar elemente de confidentialitate sau contractuale. Ceea ce vom face va fi în raport cu bunele intentii ale Consiliului Judetean si pentru a veni în sprijinul CJ. Ceea ce face mai departe firma si cum îsi asumã studiul, nu mai este problema noastrã. Dar dacã lucrurile rãmân asa, studiul, din punctul nostru de vedere, va fi un esec. Mai sunt multe elemente de adãugat si lucruri pe care sã le facã, dar repet, nu e vina Consiliului Judetean, e vina celor care si-au asumat sã-l realizeze. Dar sã sperãm cã vom intra în linie dreaptã în ceea ce priveste strategia 2019, adicã ceea ce se va întâmpla la nivelul transportului public judetean si local din 2019. Trebuie sã devenim o parte activã a procesului de întocmire a programului de transport si a modalitãtii de atribuire a traseelor judetene dupã 2019. Pânã atunci sperãm ca tot ce este de îmbunãtãtit sã putem face în acest context legislativ în care ne zbatem sã devinã prioritãti”, a declarat presedintele FORT.
Licitatia de transport public de la Bârlad: “o atribuire atipicã”
“Acolo s-a fãcut o gresealã”, asa a descris August Hagiu situatia de la Bârlad, în care firma Vertrantis, cea care a câstigat licitatia privind transportul public din municipiu, a cerut primãriei majorarea pretului la bilete de la 1 leu la 1,5 lei. “A fost o atribuire atipicã. Nu a corespuns legislatiei europene si nici mãcar celei nationale. Eu stiam cã se va ajunge la situatia în care imediat dupã ce se semneazã contractul, se va solicita o majorare a tarifului, pentru cã atunci când la baza atribuirii stã tariful, dar se impune un anumit mijloc de transport, o investitie pe care trebuie sã o realizezi, înainte de a semna contractul, lucrurile cam asa arãtã. Rãu! Eu înteleg cã poti sã mergi pe ideea de tarif ca si criteriu de departajare, dar luând în calcul toate elementele si în niciun caz punându-l înainte de a câstiga licitatia, sã-si cumpere flotã. Pentru mine, lucrurile au pãrut foarte aranjate. Si iatã unde s-a ajuns. Se pare cã lucrurile nu au ajuns pânã la tarife, au mers doar pânã la câstigarea licitatiei. Cine are de suferit? Evident, operatorul care, din punctul meu de vedere, s-a bucurat, dar acum plânge”.
