INITIATIVÃ…Prin grija autoritãtilor centrale care s-au perindat la guvernare, cea mai mare vamã a Uniunii Europene în partea de Est a tãrii este astãzi într-o stare jalnicã. Infrastructura Vãmii Albita aratã ca dupã un bombardament, plinã de gropi prin care soferii sunt obligati sã treacã pentru a intra sau iesi din tarã. Pe pista de intrare în tarã, cratere de jumãtate de metru se cascã din asfalt, unul dupã altul, dând impresia unui drum de tarã. Pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura din Vamã, prefectii judetelor Vaslui si Iasi si-au dat mâna si împreunã vor sã trimitã un memoriu cãtre cei de la Guvern pentru a gãsi solutii. Deja s-au gândit la douã variante: pistele de tranzit sã treacã în subordinea CNADNR (cea mai bunã solutie tinând cont cã societatea de drumuri poate asigura întretinerea si deszãpezirea pe timpul iernii – n.r.) sau bugetarea ANAF cu suma necesarã reparatiilor. Este greu de imaginat modul în care aratã principalul punct de intrare în Uniunea Europeanã din Est, care pe an este tranzitat de peste douã milioane de cãlãtori si pe unde tranziteazã un sfert din traficul de marfã al tãrii, punând o etichetã pe România. Este cunoscut faptul cã prima impresie conteazã. Si ce vãd cei din estul Europei si Asia când intrã în UE? Gropi uriase, unde poti sã-ti rupi masina, o vamã vopsitã doar în nuante de gri, cu chioscurile de pe pistã în paraginã, multe dintre ele nefolosite, dând impresia generalã cã Uniunea mai are un pic si se desfiinteazã. Si acest lucru este într-un contrast total cu vama de dincolo de Prut, de la Leuseni, unde totul aratã perfect. Mãcar acum, în ultimul ceas, când centenarul Marii Uniri se apropie, Guvernul României ar trebui sã se implice ca sã putem avea curaj, în 2018, sã reinventãm podul cu flori, începutul împlinirii unui ideal: Basarabia, pâmânt românesc! Autoritãtile din Republica Moldova si-au fãcut datoria, sfidându-ne parcã, într-un fel, vopsind parapetii pe jumãtatea lor de pod.
Este greu de crezut cum poate sã arate cea mai mare vamã a Uniunii Europene în partea de Est. Cratere de jumãtate de metru, gropi în cimentul care ar fi trebuit sã arate impecabil, o clãdire veche vopsitã în gri ce-ti lasã un fior rece pe sira spinãrii. Parcã si oamenii ce lucreazã în Vama Albita, politisti de frontierã si vamesi, sunt posomorâti. Si au si de ce. Multi dintre soferii care tranziteazã vama le reproseazã faptul cã îsi rup masinile în gropile de pe pistele de intrare sau iesire din tarã. În conditiile în care, pe aici trec zilnic 500 de camioane de marfã si câteva mii de persoane, impresia pe care o lasã Vama Albita este una jalnicã. Conform unor statistici oficiale, în zilele de vârf, Vama Albita este tranzitatã si de 7.000 de persoane zilnic. În celelalte zile, considerate de cãtre politistii de frontierã si vamesi normale, tranzitul ajunge, de asemenea, la câteva mii de persoane în 24 de ore. Multi dintre acestia se întreabã dacã asa aratã toate drumurile din România, în conditiile în care, la intrarea în tarã, sunt întâmpinati de adevãrate cratere. Problemele sunt atât de mari încât, la Albita, conducerea Vãmii si cea a Politiei de Frontierã au decis ca, din patru piste pentru autocamioane, pe sensul de intare, sã fie folosite doar douã. Si asta pentru cã celelalte douã sunt impracticabile. Aceeasi situatie este întâlnitã si pe cele cinci piste pentru turism, numai cã aici, cei din Albita, nu au putut închide pe nici unul. În schimb, cele cinci fire de iesire din tarã, care apartin CNADNR, sunt impecabile, renovate în totalitate în 2015.
Prefectii din Vaslui si Iasi cautã solutii pentru Albita
Prezenti ieri în Vama Albita, prefectii judetelor Vaslui si Iasi, însotiti de un director din cadrul CNADNR si alti oficiali, au vizitat punctul de trecere al frontierei pentru a se convinge cu ochii lor cã ceea ce semnala cotidianul Vremea Nouã în urmã cu ceva timp nu sunt exagerãri. S-au convins cã situatia din Albita este una dezastruoasã si împreunã vor cãuta solutii pentru a schimba „fata” celui mai mare punct vamal de frontierã situat pe granita de Est a Uniunii Europene. „Pe sensul de intrare în Uniunea Europeanã existã o infrastructurã care s-a degradat. Împreunã cu colegul de la Iasi ne-am gândit la douã solutii care sã rezolve aceastã problemã cât mai repede cu putintã pentru cã lucrurile sunt cât se poate de serioase. Pânã la sfârsitul acestei sãptãmâni vom crea un memoriu comun care va fi prezentat Guvernului României. Am convingerea cã va fi sustinutã si rezolvatã aceastã problemã”, spune prefectul judetului Vaslui, Eduard Popica. De aceeasi pãrere este si Marian Serbescu, prefectul judetului Iasi. „Vama Albita este punctul de intrare în România, dar si poarta de intrare în Uniunea Europeanã, si are nevoie urgentã de rezolvarea problemelor. Am identificat mai multe variante de lucru pe care le vom sustine la Guvern în vederea gãsirii solutiilor”, spune si prefectul judetului Iasi. Alte solutii la care s-au gândit cei doi reprezentanti ai Guvernului în teritoriu sunt legate de finantarea ANAF cu banii necesari reparatiilor sau cu trecerea infrastructurii rutiere în subordinea CNADNR. Societaea ar avea banii necesari pentru reparatii si asfaltare plus cã ar putea si pe viitor sã se ocupe de întretinere, mai ales pe timpul iernii, când cei din conducerea Vãmii Albita si Politia de Frontierã sunt obligati sã gãseascã solutii de compromis pentru deszãpezire.
Soferii, obligati sã-si rupã masinile în gropile din Vamã
Zilnic, soferii care tranziteazã Vama Albita trebuie sã fie extrem de atenti la gropile din asfalt, altfel riscã sã-si rupã masinile. Nemultumirile lor, mai ales a celor care conduc autotrenurile de marfã, sunt îndreptãtite în conditiile în care plãtesc destui bani pentru taxele vamale. „Ne rupem masinile în douã, distrugem cauciucuri în gropile din asfalt. Si nu sunt doar gropi, pe unele locuri sunt adevãrate cratere unde risti sã te rãstorni dacã nu esti atent”, spune un sofer moldovean de TIR. Un altul, aflat pe sensul de intrare în tarã în zona turismelor, se întreba dacã asa sunt toate drumurile din România, asemãnãtoare cu cel care l-a întâmpinat la intrarea în tarã. Vama Albita si-a cîstigat renumele de Poarta Europei, fiind cel mai important punct de trecere al frontierei din UE. Pe aici, în fiecare an, trec în jur de 600.000 de mijloace de transport cãlãtori (autoturisme si autobuze) si peste 150.000 de tiruri cu mãrfuri. Sunt cifre reale pentru un punct de trecere al frontierei întins pe 35 de hectare. Zilnic, 800 de autoturisme sunt verificate de vamesi si peste 700 de tiruri. În total, pe an, peste douã milioane de cãlãtori trec prin filtrele autoritãtilor. Si veniturile obtinute nu sunt deloc de neglijat, însã infrastructura lasã de dorit. Nu s-au mai fãcut investitii de ani de zile, iar pistele de asfalt de la intrare în România aratã groaznic. Si clãdirile sunt într-o stare jalnicã, nu mai vorbim de custile vamesilor si ale celor de la Politia de Frontierã. Degeaba sefii de la Vama Albita au fãcut adrese. Nimeni nu i-a bagã în seamã. Turistii întreabã dacã au iesit din Republica Moldova si au intrat în UE. Când aflã cã sunt pe teritoriul Uniunii, dau lehamite din mânã. Este o palmã datã României, e vorba de imaginea tãrii noastre. E o patã de rusine pe obrazul UE si poate cã în ceasul al doisprezecelea, Guvernul va lua mãsuri.
Lipsa de personal, o altã problemã a vamesilor din Albita
„La Albita sunt probleme încã de duminicã. Vama lucreazã foarte greu. Sunt, din pãcate, doar trei oameni pe schimb. Dacã luãm în calcul si perioadele de pauzã, de masã, respectiv schimburile de turã, practic ajungem la apogeul disperãrii celor care trebuie sã stea blocati acolo ore în sir. Avem si 40 ore de stationare în vamã, ceea ce este nefiresc pentru o tarã a Uniunii Europene, care îsi mai doreste si sã intre în Schengen. Practic blocãm economia. 40 ore însemnã foarte mult pentru un transport de marfã. Cred cã nicãieri în lumea asta nu se practicã asa ceva. Am încercat sã vorbesc cu Directia Vãmilor, dar nu am primit niciun rãspuns. Directorul vãmii mi-a spus cã nu are suficient personal. Cu alte cuvinte, singura solutie este suplimentarea de personal”, a declarat Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Români de Transport.
