EFECTE…. Preotii din Episcopia Husilor recunosc, deocamdatã susotit, faptul cã, dupã scandalul cu Episcopul homosexual Onilã, numãrul credinciosilor care vin la slujbe începe sã scadã. Dezorientati si acoperiti de rusine si bãnuieli de complicitate la desfrânarea ierarhului smintit, nici preotii din Eparhia Husilor nu mai reusesc sã fie convingãtori, multi având ei însisi probleme de moralã. De aceea, întelepciunea unui ierarh desãvârsit ar fi cu atât mai folositoare acum. Episcopul Grigorie Leu, asasinat de comunisti, la desfiintarea Episcopiei, a scris un text exceptional, pe care recitindu-l acum, oricine ar crede cã parcã a fost scris anume pentru preotii de azi, din greu încercata Eparhie a locului. “Dacã inima voastrã nu se frãmântã cu adevãrat pentru pãcatele oamenilor, atunci si zidurile Bisericilor sunt reci si chipurile sfintilor de pe icoane sunt crunte si clopotele sunã spart, iar lumânãrile par stinse”, scrie în Cronica Husilor, din octombrie 1940, Episcopul Grigorie, citând un om de stat, Maresalul Ion Antonescu, pe care istoria, pe drept sau pe nedrept, l-a asezat pe pagina proscrisilor.
Chiar dacã nu o recunosc deschis, preotii din întinsul Episcopiei Husilor simt cã tot mai multi credinciosi au renuntat sã mai vinã la Bisericã, dupã scandalul sexual în care a fost implicat Corneliu Onilã. Faptele stiute de multi dintre ei de ani de zile, santajul pentru bani si functii, lãcomia fetelor bisericesti, scoasã la ivealã de DNA, i-au dezgustat pe multi. “Niciodatã nu am avut în Bisericã, într-o zi de duminicã, 20 de oameni”, a spus unul din preotii din zona Husi. “Vin la mine oamenii si mã întreabã dacã e adevãrat cã Episcopul viola copiii, iar una dintre credincioase m-a întrebat dacã, într-adevãr, toti preotii sunt homosexuali. E o situatie îngrozitoare pentru noi. Nu mai avem credibilitate si asta e cea mai grea loviturã. Eu voi iesi la pensie nu peste mult timp, dar tinerii care vin, va fi greu sã mai fie crezuti de oameni”, a mai spus duhovnicul.
“Biserica lui Hristos nu înseamnã numai ziduri. Politica sã o goniti din jurul altarelor, asa cum a gonit Mântuitorul pe mânuitorii de bani”
Nu e prima datã când Episcopia locului a trecut prin clipe grele, însã murdãria de acum este, într-adevãr, una fãrã precedent. Cea mai grea perioadã, spun cronicile, a fost în momentul în care bolsevicii au pus piciorul pe grumazul tãrii. Si atunci, preotii slabi si fãrã har nu se mai îngrijeau de credinciosi si umblau smintiti, dupã propriile interese. Iatã ce a scris Episcopul Grigorie Leu, în Cronica Husilor, din octombrie 1940. “Ne întrunim în împrejurãri cu totul exceptionale. (…). Când ne pierdem cumpãtul, ca si Sf. Apostol Petru, pe marea Tiberiadei – auzim cuvintele mântuitoare: “putin credinciosilor, pentru ce v-ati îndoit?”. (…) Biserica lui Hristos nu înseamnã numai ziduri, icoane, coruri, lumânãri, clopote sau slujbe. Oriunde trãieste un suflet curat, acolo este un altar a Dumnezeirii. Pentru ca Biserica si toate podoabele ei sã primeascã cu adevãrat harul ceresc, dacã vreti sã adãposteascã cu folos pe cei ce înaltã rugãciuni, sã-i facã sã caute sprijin si genunchii lor odatã ridicati de la pãmânt, sã-i poate mai încrezãtori ca înainte, dati voi întâi Bisericii, tot ce Mântuitorul a asezat la temelia ei. Dacã inima voastrã nu se frãmântã cu adevãrat pentru pãcatele oamenilor, atunci si zidurile Bisericilor sunt reci si chipurile sfintilor de pe icoane sunt crunte si clopotele sunã spart, iar lumânãrile par stinse. (…) Politica sã o goniti din jurul altarelor, asa cum a gonit Mântuitorul pe mânuitorii de bani”, stã scris în Cronica Husilor.
