MÃRUL DISCORDIEI…Cadrele didactice vasluiene sunt revoltate dupã ce au auzit ultima idee pe care ministrul Educatiei, Liviu Pop, vrea sã o punã în practicã: plata diferentiatã a profesorilor, în functie de performantã. Ce înseamnã asta? Cã dascãlii care au norocul sã predea în unitãti de învãtãmânt frecventate de elevi cu potential, alesi pe sprânceanã, ar putea sã primeascã salarii mai mari decât colegii lor din scolile în care învatã copii cu un nivel intelectual mai scãzut si care provin din medii sociale în care educatia nu reprezintã o prioritate. Profesorii considerã cã o astfel de mãsurã ar fi discriminatorie, mai ales cã, de cele mai multe ori, este mai greu sã pregãtesti un copil slab, pentru care cartea nu reprezintã o prioritate, decât unul bine dotat, provenind dintr-un mediu adecvat, care învatã foarte mult si pe cont propriu, acasã. Desi nu s-au specificat ‘’criteriile de performantã’’, profesorii spun cã cel mai probabil este vorba despre rezultatele la olimpiade si examenele nationale.
Cadrele didactice care îsi desfãsoarã activitatea în unitãtile de învãtãmânt de top din judetul Vaslui ar putea primi salarii mai bune decât colegii lor care predau, de exemplu, în mediul rural, acolo unde, de cele mai multe ori, rezultatele deosebite întârzie sã aparã. Dacã în unele cazuri sunt de vinã si profesorii, în altele, indiferent de munca depusã la catedrã de un dascãl, rezultatele lipsesc pentru cã interesul elevilor lasã de dorit. Pentru a-i tine pe linia de plutire, profesorii fac eforturi uriase. Tocmai de aceea, la auzul acestei propuneri a ministrului, cei mai multi dascãli vasluieni s-au revoltat. ‘’Am o provocare pentru cadrele didactice care predau în scolile gimnaziale si liceele pe care le ‘vâneazã’ pãrintii si elevii capabili: sã încerce sã predea timp de o sãptãmânã într-o unitate de învãtãmânt din mediul rural, eventual într-o localitate în care, atunci când plouã, ajungi doar cu tractorul. Dincolo de faptul cã vor trebui sã facã fatã unor conditii mizerabile, în acelasi timp vor trebui sã ducã muncã de lãmurire cu pãrintii cã este esential sã îsi trimitã copiii la scoalã tot timpul, chiar dacã e perioada recoltãrii sau a prãsitului. Apoi, vor trebui sã îsi dea interesul pentru a atrage elevii cãtre disciplina predatã, mãcar atât cât sã îsi însuseascã elementele de bazã, cãci ultima lor grijã, între mulsul vacii si tãiatul lemnelor, este sã învete despre teorema lui Pitagora sau despre tabelul periodic al lui Mendeleev. Nu ai cum sã faci performantã dacã interesul lipseste în cazul unuia dintre factorii implicati în actul educatiei. Ceea ce vreau sã zic este cã munca depusã de un profesor care nu predã într-o scoalã de fite este de douã ori mai intensã decât a unui cadru didactic pe mâna cãruia intrã elevi deja slefuiti de acasã sau din gimnaziu, care doresc sã facã performantã si care fac si ore de pregãtire suplimentarã în particular. Acestea sunt doar câteva dintre argumentele care demonstreazã cã aceastã idee este una absurdã si discriminatorie’’, a declarat un cadru didactic care îsi desfãsoarã activitatea în mediul rural.
Cine a avut ”geniala” idee
Ministrul a punctat cã ideea pe care vrea sã o punã în practicã îi apartine Ecaterinei Andronescu, iar aceasta a confirmat, explicând cã gândul „a bãtut-o” cu prilejul manifestãrilor prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la înfiintarea Colegiului National „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzãu. La un asemenea prilej, s-au trecut în revistã personalitãtile pe care le-a dat liceul. Printre absolventi s-au numãrat Gheorghe Emil Palade, istoricul Giurãscu, Parhon, adicã niste nume de legendã. Ascultând lucrurile astea, mã gândeam asa câtã diferentã este între aceastã scoalã si una care în 5 ani de zile nimeni nu a luat Bacalaureatul. Si e nedrept ca salarizarea sã fie aceeasi.”
