MESAJ…Senatorul ALDE Ion Hadârcã a tinut în Parlament o pledoarie pentru drepturile minoritãtii românesti din Ucraina, fiind revoltat de situatia celor o jumãtate de milion de români din Bucovina ocupatã, care nu vor mai putea studia în scoli decât în limba ucraineanã. Academicianul de dincolo de Prut atrage atentia colegilor din Senat cã cea mai mare comunitate de români aflatã sub ocupatie ucraineanã riscã sã-si piardã identitatea nationalã. Ca un adevãrat poet, acesta a spus un adevãr fundamental: „Limba oricãrui popor este primul si cel mai esential element al identitãtii nationale”. Mesajul sãu emotionant ar trebui sã stârneascã interes în România, dar mai ales în rândul politicienilor care se pregãtesc doar formal ca la anul sã sãrãbãtoreascã Centenarul Marii Uniri. Un Centenar, cu România fãrã moldovenii de peste Prut, cu Bucovina ciuntitã si fãrã Cadrilater.
Elegant si elevat, senatorul ALDE Ion Hadârcã le-a amintit senatorilor cã cei peste jumãtate de milion de români care trãiesc în Bucovina – partea ucrainianã fac parte spiritual tot din România. De la tribuna Senatului acesta le-a cerut sprijinul pentru a protesta împotriva mãsurii luate în Ucraina care nu îi mai permite minoritãtii române sã studieze în scoli în limba românã. „Suntem consternati si ne exprimãm dezacordul fatã de noile prevederi ale Legii învãtãmântului adoptate recent de Rada supremã de la Kiev. În mod special, aceste derapaje se contin în art.7 al legii, care prevede cã sistemul de educatie din Ucraina se va desfãsura doar în limba ucraineanã, excluzând din sistem limbile minoritãtilor nationale. Efectele acestui act discriminatoriu îi amenintã direct pe cei aproape o jumãtate de milion de etnici români, multi dintre ei fiind înscrisi de cãtre autoritãti în mod deliberat, pentru a diminua numãrul celei mai numeroase minoritãti (dupã cea rusã), moldoveni. Acestia, fiind cetãteni ai Ucrainei, sunt pusi sub amenintarea de a-si pierde identitatea lor nationalã. Or, limba oricãrui popor este primul si cel mai esential element al identitãtii nationale. Pare a fi oarecum explicabilã strãduinta institutiilor ucrainene de a ridica, la un alt nivel, gradul de folosire a limbii natiunii titulare în procesul de comunicare, însã numai nu prin asemenea metode vãdit disproportionate si discriminatorii. Întelegem cã azi Ucraina se confruntã cu grave probleme provocate de separatismul pro rus, restrictiile pe care le impune legea citatã tintind anume spre limitarea expansiunii limbii ruse, indirect vizate, dar îngrãdirile nu ar trebui sã se rãsfrângã si asupra celorlalte minoritãti nationale care nu creeazã probleme majoritarilor”, a spus senatorul vasluian.
Parlamentarul vasluian le tine senatorilor a lectie adevãratã de iubire de tarã
La doar câteva luni pânã la Centenar, cuvintele lui Hadârcã sunt emotionante despre chinurile românilor din Ucraina: „Astãzi lumea existã într-o Europã a respectului fatã de limba, cultura, obiceiurile si datinile reprezentantilor natiunilor conlocuitoare. Aceste culturi reprezintã bogãtia prin diversitate a statelor nationale. Or, asa cum este elaboratã si votatã de Rada Supremã de la Kiev, Legea 3419-D nu este decât o tentativã de asimilare fortatã a reprezentantilor etniilor conlocuitoare. Este cazul sã le amintim vecinilor ucraineni cã populatia româneascã nu a imigrat niciodatã în Ucraina. Românii-moldoveni au locuit de mii de ani acolo, pe vetrele lor, si doar vicisitudinile istoriei i-au fãcut sã se afle, în prezent, în afara spatiului national firesc limbii lor materne. Teroarea istoriei a functionat contra vointei lor, iar cei care s-au opus si au încercat sã revinã acasã din teritoriile ocupate au fost mitraliati de regimul sovietic în modul cel mai barbar. Masacrul miilor de români din 1 aprilie 1941, de la Fântâna Alba, este doar un exemplu din nenumãratul sir de crime de acest fel.”
Mesajul lui Hadârcã adresat senatorilor din România
RUGÃMINTE…„Stimati senatori, se stie cã populatia românã din Ucraina a fost supusã nu o datã, pe parcursul anilor, unor actiuni dure de ostracizare culturalã si de asimilare lingvisticã. Cu fiecare an, numãrul institutiilor de învãtãmânt cu predarea în limba românã scade. Legea cu pricina adoptatã de Rada ucraineanã ne pune în fata ultimului act de dezrãdãcinare etnicã si de stârpire cultural-lingvisticã a populatiei românesti din Ucraina. Si acest lucru se întâmplã în timp ce semenii nostri sunt loiali statului ucrainean, iar România manifestã respect si se îngrijeste în modul cel mai exemplar de minoritatea ucraineanã, de cultura, limba si traditiile ei. Este timpul, stimati colegi, politicieni si factori de decizie, sã batem alarma, sã le transmitem confratilor nostri români din Ucraina un mesaj puternic de sustinere si de încredere cã nu sunt abandonati si cã le vom apãra drepturile. Trebuie sã facem uz de toate instrumentele diplomatice si de comunicare bilateralã româno-ucraineanã, dar si de cele comunitare, europene si internationale de drept, pentru a determina statul ucrainean sã adopte în fapt, nu numai în vorbe, normele europene care se referã la respectarea drepturilor minoritãtilor nationale. În consecintã, sugerãm autoritãtilor României sã actioneze, astãzi, cu celeritate si consecventã în solutionarea acestei probleme”, si-a încheiat senatorul discursul.
