INTERVIU… Bolile cardiovasculare reprezintã cauza principalã de deces în România si în judetul Vaslui. În ciuda atentionãrilor repetate ale medicilor, tot mai multi vasluieni ajung sã sufere de afectiuni ale inimii. Stresul, alimentatia nesãnãtoasã si dezechilibratã, lipsa de miscare si obezitatea sunt principalii vinovati pentru aceastã situatie. Care sunt cele mai frecvente afectiuni cardiace? Poate fi prevenit infarctul? Cât de mult dãuneazã inimii mâncãrurile fast-food, bãuturile alcoolice si cafeaua? Sunt câteva din întrebãrile la care ne-a rãspuns dr. Romulus Munteanu, medic de inimi la Spitalul Judetean de Urgentã Vaslui.
Reporter: Domnul doctor, suntem un popor bolnav de inimã ?
Romulus Munteanu: Suntem un popor care nu are culturã medicalã si educatie medicalã. Asta e marea problemã, nu faptul cã suntem bolnavi cu inima. Si japonezul, care trãieste 100 de ani, are patologie cardiovascularã, dar e foarte bine controlatã. Pentru cã are regim de viatã echilibrat, o dietã echilibratã, nu face excese ca la noi. Românul sare peste micul-dejun, la ora 11:00 mãnâncã 5-6 mici si apoi se asteaptã sã fie tensiunea 11 si sã nu aibã nicio problemã cardiovascularã. Nu se poate si una si alta! Fumatul, consumul de alcool, regimul alimentar care este total haotic ca intervale de masã, toate contribuie la aparitia bolilor de inimã. Nu exagerez când spun cã afectiunile cardiovasculare reflectã cultura medicalã a fiecãrui popor.
Rep.: Care sunt cele mai frecvente afectiuni cu care se prezintã vasluienii la spital?
R. M.: Hipertensiunea, cu toate complicatiile ei. As pune-o pe primele trei locuri. Si pacientii care vin din UPU si cei care au internare de o zi si cei reinternati, majoritatea vin cu hipertensiune. Pentru cã este prost controlatã, prost tratatã, în sensul cã, odatã ajunsi acasã, pacientii uitã de tratament. Apoi urmeazã cardiopatia ischemicã.
Rep.: Cât de receptivi sunt pacientii la sfaturile pe care le dati?
R. M.: Sunt oameni si oameni. În principiu, pacientii din mediul urban au o receptivitate mai mare la sfatul medicului. Iau tratamentul cum trebuie, vin din când în când la control, sunt mai atenti cu tensiunea. Pacientii din mediul rural se adreseazã în special medicului de familie. Nu prea iau medicamente pentru cã nu sunt bani, iar atunci când sunt si le cumpãrã, le iau atunci când vor ei, nu când zice medicul. Cu multi dintre ei ne vedem jos, în UPU, când îi readuce ambulanta la spital.
Rep.: Ce se întâmplã cu corpul nostru atunci când suferim un infarct? Poate fi infarctul prevenit?
R. M.: Sunt multi pacienti la care infarctul se anuntã, practic, si cu câtiva ani înainte. Cum? Prin lipsã de aer la efort, printr-o durere puternicã în piept. E clar cã respectivul pacient are o problemã cardiovascularã care trebuie investigatã. Majoritatea pacientilor simt o ghearã în piept din ce în ce mai accentuatã pânã se declanseazã infarctul. Sunt si pacienti la care infarctul survine din senin. De exemplu pacientul diabetic nu simte aproape nimic. Doar o micã lipsã de aer.
Rep.: Un pacient care a suferit un infarct poate reveni la viata lui normalã?
R. M.: Sigur cã da! Foarte important e ca pacientului respectiv sã i se facã o coronografie, sã i se punã un stent dacã e cazul si dacã se poate monta. Un pacient care a beneficiat de un bypass, de o angioplastie pe stent si care evolueazã bine dupã infarct se poate întoarce la viata lui normalã fãrã niciun fel de probleme.
Rep.: Stim cã infarctul poate fi de mai multe tipuri. Care e cel mai periculos?
R. M.: O clasificare medicalã, în mare, a infarctului este cu supradenivelare si fãrã supradenivelare. Cel cu supradenivelare este un infarct aproape brusc, se închide un vas, iar pacientul nici nu mai ajunge la noi pe sectie, este transportat direct la Iasi, pentru coronografie. Cu cât ajunge mai repede acolo, în patru ore, în sase ore, cu atât mai repede se desfundã vasul, iar recuperarea lui poate fi si de 100%. În cazul pacientilor cu celãlalt tip de infarct, fãrã supradenivelare si care, de obicei, ajung la noi, vorbim despre o închidere treptatã a vasului, o boalã cardiacã deja instituitã.
Rep.: În ultimii ani au apãrut diverse studii. Unele ne recomandã consumul moderat de cafea, altele, sã excludem de tot cafeaua. Pe cine sã credem?
R. M.: Din studiile citite pe aceastã temã, rezultã cã o ceascã, maxim douã cesti de cafea pe zi sunt permise. Nu s-a dovedit cã ar creste tensiunea arterialã. Vorbim de cafeaua cafea, nu nes, nu 3-1 sau alte derivate.
Rep.: Bãuturile alcoolice contribuie la aparitia bolilor de inimã?
R. M.: În privinta bãuturilor alcoolice, ghidurile europene, cel putin în privinta tratamentului la hipertensiune, spun cã un consum de 20-30 grame pe zi ar fi optim. Dacã bem 20-30 de grame de alcool pe zi riscul vascular este cel mai scãzut. Dacã bem mai putin nu influenteazã cu nimic, dacã bem mai mult, creste exponential riscul. Asadar un pahar de vin pe zi nu dãuneazã.
Rep.: Cât de „beneficã” este alimentatia fast-food pentru inimã?
R. M.: Din punct de vedere cardiac, are tot ce trebuie, ca sã zic asa. Are sare cât cuprinde, are grãsime saturatã din belsug, este o alimentatie luatã în vitezã, la ore nepotrivite. O adevãratã „bombã” pentru inimã.
Rep.: Sunteti gãlãtean la origini, Medicina ati fãcut-o la Iasi. Cum ati ajuns la Vaslui si cât de multumit sunteti de ce ati gãsit la Spitalul Judetean?
R. M.: M-am alãturat echipei de medici de la Spitalul Judetean de Urgentã Vaslui dupã mai multe discutii cu medicii din Iasi. La un moment dat, cineva m-a întrebat de ce nu mã angajez la spitalul din Vaslui. Sunt multumit de alegerea fãcutã, lucrez la un spital unde nu mã pot plânge cã nu am cu ce sã-mi fac treaba. Strictul necesar pentru sectia de Cardiologie este. Avem ABPM-uri pentru monitorizarea pacientilor, avem ecograf destul de performant. Am avea nevoie de un test de efort, ne-ar fi de folos pentru o diagnosticare mai bunã a pacientilor.
Rep.: În încheiere, un sfat pentru cititorii nostri.
R. M.: Cel mai important e ca vasluienii sã aibã o viatã cât mai echilibratã. Sã nu mãnânce prea sãrat, prea dulce, sã renunte la fast-food-uri si sã facã sport. Preventia este cheia unei vieti sãnãtoase. Bolile cardiace nu se vindecã niciodatã, ele se tin sub control!
Aproximativ 42.000 de vasluieni suferã de boli cardiace
Conform unui raport al Directiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Vaslui, la sfârsitul anului 2016 nu mai putin de 41 855 de pacienti hipertensivi se aflau în evidentele medicilor vasluieni, dintre care 3 446 erau cazuri noi, înregistrate anul trecut. În ceea ce priveste cardiopatia ischemicã, 19 628 de vasluieni cu acest diagnostic se aflau în evidentele DSP la sfârsitul lui 2016, dintre care 1 401 dintre ei reprezentau cazuri noi. În judetul Vaslui bolile cardiovasculare reprezintã principala cauzã de mortalitate.
