CONDOLEANTE… Doliu în lumea culturalã a judetului. Istoricul Eugenia Popusoi a încetat din viatã, cu câteva zile înainte de a împlini 81 ani. Era unul dintre specialistii de bazã ai Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, meritele sale fiind recunoscute prin Ordinul „Meritul Cultural”, oferit în 2014, de cãtre Presedintia României, precum si titlul de „Cetãtean de Onoare” al municipiului. Absolventã a Facultãtii de Istorie-Filosofie, aceasta si-a dedicat întreaga viatã cercetãrilor arheologice, contribuind la numeroase descoperiri din perimetrul judetului Vaslui, îndeosebi în zona Bârladului. De asemenea, este autorul a zeci de articole, rapoarte, studii si lucrãri, precum „Valori de patrimoniu cultural national”, „Rãdãcini ale civilizatiei strãromânesti în Muntenia de rãsãrit”, „Monografia arheologicã Trestiana”. Mai multe despre activitatea reputatei cercetãtoare, în rândurile urmãtoare, semnate de cãtre profesorul Mircea Mamalaucã, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
„Decesul Eugeniei Popusoi reprezintã, fãrã îndoialã, pentru cei care au cunoscut-o o mare pierdere. Cea care a reusit pe parcursul vietii sã devinã un respectat cercetãtor, dar înainte de toate un adevãrat om, s-a nãscut în satul Preutesti, comuna Timisesti, judetul Neamt, la data de 20 iulie 1936, într-o zi specialã, când în fiecare an, crestinii îl prãznuiesc pe sfântul prooroc Ilie. La scurt timp dupã ce a venit pe lume, familia sa a fost obligatã sã se mute mai întâi, pentru o scurtã perioadã de timp, în Basarabia, iar mai apoi în comuna Frãtesti, judetul Vlasca, acolo unde a si urmat cursurile primare. Dupã încheierea rãzboiului au revenit în Moldova, iar tânãra Eugenia s-a înscris la Scoala Pedagogicã de Educatoare din Iasi, iar mai apoi la Universitatea „Al. I. Cuza”, unde a urmat cursurile din cadrul Facultãtii de Istorie-Filologie-Filosofie, sectia Istorie. Dupã încheierea studiilor universitare, într-o zi de asemenea cu importante semnificatii, respectiv pe 24 decembrie 1959, îsi începea cariera de muzeograf în cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Timp de peste 50 de ani cariera sa împletindu-se cu evolutia prestigioasei institutii de culturã bârlãdeanã. Încã din timpul studentiei a cochetat cu un domeniu al stiintei extrem de interesant, respectiv cu arheologia. A participat la campaniile de cercetãri arheologice, organizate de universitate, în zona viitorului lac de acumulare de la Bicaz, acolo unde s-au realizat ample investigatii, în vederea eliberãrii de sarcinã istoricã a terenurilor care urmau sã fie înghitite de apele viitorului lac de acumulare. A participat la cercetãri arheologice si pe alte santiere, cum ar fi la Mãlusteni, jud. Vaslui, Cucuteni-Bãiceni, jud. Iasi, etc.”, scrie profesorul Mircea Mamalaucã.
Eugenia Popusoi a descoperit 27 de locuinte apartinând perioadei neoliticului timpuriu
„Dupã angajarea la Muzeul din Bârlad, o scurtã perioadã de timp, a cochetat si cu învãtãmântul, în paralel cu activitatea din muzeu, predând istoria la una din scolile din oras. De asemenea, de numele sãu se leagã si participãrile la cercetãrile si importantele descoperiri arheologice din perimetrul judetului Vaslui, îndeosebi în zona Bârladului. Astfel, a fãcut parte din echipa care a început cercetãrile din siturile arheologice apartinând perioadei Antichitãtii târzii de la Bârlad – Valea Seacã si Banca (jud. Vaslui), precum si în situl medieval de la Cetatea de Pãmânt, acolo unde au fost scoase la luminã urmele unei importante constructii militare ridicate de Stefan cel Mare, între 1475-1476. Perioada istoricã care a atras-o cel mai mult, dedicându-i-se fãrã nicio rezervã, rãmâne însã cea neoliticã. De numele ei se leagã cercetarea din situl neolitic de la Bals (jud. Iasi), apartinând culturii Starcevo-Cris, dar fãrã îndoialã cea mai importantã realizare va rãmâne cea legatã de descoperirile din apropierea municipiului Bârlad, de la Trestiana, comuna Grivita. Între 1964 – 1993 distinsa cercetãtoare a reusit sã descopere în perimetrul asezãrii nu mai putin de 27 de locuinte apartinând perioadei neoliticului timpuriu, respectiv culturii Starcevo-Cris, cu un inventar bogat si variat. De altfel, aceastã descoperire a rãmas pânã astãzi, pentru perioada neoliticului timpuriu, cea mai importantã din regiunea Moldovei. Alãturi de asezare, extrem de interesante au fost si descoperirile unor vestigii, apartinând epocii bronzului, primei vârste a fierului si chiar secolului IV d. Chr. În decursul lungii sale cariere, în paralel cu activitatea de cercetare în teren, a desfãsurat si o muncã editorialã semnificativã, rezultatele numeroaselor campanii arheologice putând fi astfel cunoscute de specialisti, dar si de publicul larg. Pe lângã zecile de articole, studii, rapoarte de santier a elaborat si o serie de importante cataloage. În acest sens, amintim lucrãrile „Valori de patrimoniu cultural national”, „Rãdãcini ale civilizatiei strãromânesti în Muntenia de rãsãrit, Moldova de sud si centralã în secolele III-XI p. Chr.”; „Tezaurul de la Dumbrava Rosie”. Alãturi de acestea meritã subliniatã contributia majorã în realizarea monografiei arheologice „Asezarea si necropola de la Bârlad – Valea Seacã, sec. III-V d. Chr”, meritul fiind cu atât mai mare cu cât perioada Antichitãtii târzii nu s-a aflat, de-a lungul carierei, în prim-planul preocupãrilor sale. Practic a preluat si a pus cap la cap materialele pregãtite de cel care a descoperit si cercetat situl arheologic, dar care nu a mai apucat sã finalizeze lucrarea. Este vorba de regretatul arheolog Vasile Palade. Fãrã îndoialã, lucrarea care o reprezintã cel mai bine este ”Monografia arheologicã Trestiana”, apãrutã în anul 2005, reprezentând un corolar a celor peste trei decenii de muncã în situl apartinând neoliticului timpuriu de la Trestiana”, adaugã profesorul.
Eugenia Popusoi, una din personalitãtile care a contribuit substantial la ceea ce înseamnã astãzi muzeul bârlãdean
„Sigur însã activitatea sa nu s-a rezumat doar la cea specificã muncii în teren si a publicãrii rezultatelor cercetãrilor, ci a cuprins si alte sfere. Prin tot ceea ce a întreprins în anii în care si-a desfãsurat activitatea în muzeu a demonstrat calitãti deosebite de muzeograf. De numele sãu si a arheologului si directorului Vasile Palade se leagã declansarea procesului de modernizare si de adaptare la noile realitãti a muncii din cadrul Muzeului. O datã cu ei au început sã se organizeze primele inventare ale întregului patrimoniu, pe domenii, respectând cu strictete normele stiintifice, s-au reorganizat expozitiile permanente, care au permis lansarea în circuitul public a materialelor si informatiilor rezultate în urma cercetãrilor arheologice întreprinse, în mare parte, chiar de ei. Remarcabilã a fost si activitatea legatã de organizarea unor expozitii temporare, pe diverse teme, rãspunzând nevoilor si asteptãrilor publicului interesat de muzeu si actul cultural de calitate. Eugenia Popusoi a fost prin tot ceea ce a întreprins una din personalitãtile care a contribuit substantial la ceea ce înseamnã astãzi muzeul bârlãdean, la recunoasterea acestuia ca o importantã institutie de culturã la nivel national, dar si dincolo de granitele tãrii. În ultimii ani, desi iesise la pensie cu mult timp în urmã, s-a ocupat îndeaproape de evaluarea si clasarea bunurilor de patrimoniu din sfera numismaticii si arheologiei, aducând muzeul pe prima pozitie în tarã în privinta clasãrii bunurilor în categoriile fond si tezaur. Drept recunoastere a meritelor sale în anul 2014 Presedintia României i-a oferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler, iar Consiliul local si Primãria Bârlad i-au conferit titlul de „Cetãten de Onoare” al municipiului. Fãrã îndoialã trecerea ei în nefiintã va reprezenta pentru muzeu si colectivul acestuia, dar si pentru viata stiintificã si culturalã, în general, o grea loviturã, o pierdere de neînlocuit. Dumnezeu sã o odihneascã în pace!”, transmite profesorul Mamalaucã.
